A studiat ebraica veche, limba akkadienilor si a sumerienilor, dar si a locuitorilor din Mesopotamia, cei care au inventat geometria, astronomia, carul de lupta si calendarul impartit pe luni.
Desi a fost scrisa sub forma unei povesti clasice, ea scoate la iveala fundamentul acelei perspective istorice absolut u. dat fiind ca avea o intuitie aparte pentru trairea dramatica si latura misterioasa, ne a lasat un dar: o alta lucrare nepublicata pana acum! Regele care a refuzat sa moara reprezinta prima carte a autorului publicata post mortem si totodata prima sa lucrare de fictiune.
Si totusi...
Odata cu disparitia lui Zecharia, am pierdut si un autor apar!tinand parca altor locuri si timpuri.
Pentru Zecharia, era important ca si cititorii sa participe in experienta descoperirii, deoarece abia atunci ar fi ajuns sa identifice revelatiile autentice pe care lucrarile sale le contineau.
Intelegea importanta ritmului, dar si necesitatea de a i purta pe cititori cu el in calatoriile de explorare a trecutu!lui antic, pas cu pas, si acordand importanta cuvenita fiecarui amanunt in parte - fara ca vreodata sa divulge deznodamantul inainte de vreme -, astfel incat si acestia sa ajunga la aceleasi concluzii ca el.
Zecharia era un artist desavarsit al cuvintelor si un orator inzestrat.
Colaborarea noastra editoriala cu Zecharia sta marturie a asa ziselor ,,vremuri bune, de odinioara , cand autorii si editorii se asezau in fata unui manuscris ca sa discute nuantele fiecarui cuvant ales si modalitatile de a face experienta lecturii cat mai captivanta pentru cititor.
A parasit aceasta lume in 2010, dar spiritul sau neimblan!zit continua sa dainuie, gratie faptului ca a lasat in urma lui o munca de cercetare absolut uluitoare si nu mai putin de paispre!zece carti scrise.
Titlul cartii pe care o aveti in fata il descrie pe autorul si bunul nostru prieten Zecharia Sitchin.
Regele care a refuzat sa moara.
Repovestind Epopeea lui Ghilgames, in contextul cercetarilor si al descoperirilor sale despre Anunnaki, Zecharia Sitchin impleteste in poveste ceremonii antice, tradari accidentale, zei si oameni, calatorii interplanetare si o neincetata cautare a nemuririi care se intinde pe mii de ani.
In incercarea de a scapa sortii enuntate de oracol, descopera Tabla Destinului menit lui Istar, lupta impotriva ostirilor lui Marduk si zadarniceste intrigile tesute de marele preot Enkullab, fratele vitreg al lui Ghilgames, care vrea pentru el coroana lui Ghilgames.
Porneste in calatorie alaturi de Ghilgames si de tovarasul sau nemuritor, Enkidu.
Urmand indemnul mamei sale, zeita Anunnaki Ninsun - de unde isi trage partial esenta divina -, Ghilgames fuge din cetate catre zona interzisa a Anunnaki, in cautarea unei modalitati de a ajunge pe planeta Nibiru si la viata vesnica.
Insa, desi Ghilgames isi indeplineste indatoririle sacre fata de Istar, ceva se intampla, iar Oracolul lui Anu nu-i mai da binecuvantarea sa pentru a fi rege.
Repunand in discutie ritualul lor sexual sacru, vechi de eoni, se trezesc transportati inapoi in Sumer, ca Ghilgames si Istar, el reusind in sfarsit sa continue cautarea nemuririi.
Ducand-o la el acasa, ii dezvaluie ca este descendenta a zeitei Istar, iar ca el este incarnarea din zilele noastre a eroului Ghilgames, in cautarea obtinerii vietii vesnice pe care Istar i-a interzis-o cu mult timp in urma.
Aici intalneste un personaj atragator care stie despre ea secrete pe care niciun strain nu ar trebui sa le cunoasca, dar stie si de unde are neobisnuita cicatrice de pe mana.
Povestea incepe la Londra, odata cu Astra, care soseste la deschiderea noii expozitii despre Ghilgames, la Muzeul Britanic.
New York Times Scris in secret pentru a nu incita critici cu privire la descoperirile sale controversate, acest roman al regretatului Zecharia Sitchin aduce la viata temele-cheie din bestsellerul sau A douasprezecea planeta (The 12th Planet).
Astfel, in gravurile sumeriene din epoca de dinaintea cuneiformelor - cea mai veche forma de scriere - se regasesc povesti despre creatie si despre cosmos, pe care autorul le-a preluat, literalmente. A studiat ebraica veche, limba akkadienilor si a sumerienilor, dar si a locuitorilor din Mesopotamia, cei care au inventat geometria, astronomia, carul de lupta si calendarul impartit pe luni
