Traim in numele a catorva linii imaginate.
Nicoleta Moise discuta despre razboiul din Ucraina cu Asia Bazdyrieva – artista, istoric de arta si....
Gruia Badescu, cercetator al geografiei umane, analizeaza ce forma pot lua frontierele si cum afecteaza aceste forme viata dintre ele.
Un eseu despre dorinta de a fi aproape de natura si intrebarile pe care le deschide luarea ei in stapanire.
Ioana Pelehatai sta de vorba cu „acvila tricefala” a cinematografiei romanesti, regizorul Radu Muntean + scenaristii Alex Baciu si Razvan Radulescu, despre onestitate, munca si prietenie.
Oana Filip se uita in propria farfurie si scrie despre tensiunile si dilemele morale pe care ni le provoaca mancarea.
Prin pestera viselor uitate si autogara de la Turda, ilustratoarea Sorina Vazelina impleteste intr-o banda desenata expeditia lui Emil Racovita catre Polul Sud si propria calatorie cu trenul.
Jurnalista Codruta Simina calatoreste in trecut, alaturi de jurnalul tinut de tatal ei in singura lui calatorie in afara tarii.
Filosoful Constantin Vica reflecteaza asupra descompunerii limitelor dintre corpurile noastre muritoare si computere, noile case al sufletului.
Dupa o viata pe drum, fotografa Ioana Cirlig a gasit pe malul unui rau o gradina unde incearca sa stea locului.
Ionut Sociu a dat o fuga pana in Delta Dunarii, ca sa vada cum arata Chilia Veche, o localitate de frontiera, prinsa intre ape si sirenele razboiului.
Impreuna cu mai multi artisti, Alexandra Badicioiu-Matei sondeaza ce invata algoritmii de la oameni si ce invata oamenii de la algoritmi, prin creatiile inteligentei artificiale.
Scriitoarea Lavinia Braniste ne prezinta toate spiritele care au insotit‐o in adolescenta, dupa ce si‐a abandonat ingerul pazitor.
Revista de anul acesta inseamna 30 de explorari, puse in pagina de 37 de jurnalisti, artisti, cercetatori, scriitori, filosofi si fotografi.
Iti lasam aici o parte din subiectele pe care le vei gasi in cele peste 200 de pagini:Biologul Alexandru Stermin a mers pe urmele lui Charles Darwin in insulele Galapagos, pentru a afla daca este posibila o lume fara frica.
Almanahurile noastre incep sa para capitole dintr-un roman SF.
Celelalte au vorbit despre curaj, supravietuire, schimbare, viitor.
Si isi cauta drumul spre iesire.
Numarul 5 al revistei Scena 9 porneste de aici, din burta balenei.
O lume fara granite poate fi un hau in care ne vom pierde sau o ocazie sa incepem sa ne intelegem mai bine responsabilitatea pe care o avem unii fata de altii.
Au spus-o mereu artistii, dar ei nu stiu ca mersul lumii are nevoie de ordine si bani.
Cand incepem sa mergem pe firul acestui scenariu, pentru unii se casca prapastia anarhiei, pentru altii incepe libertatea totala.
Au spus-o de curand, cativa visatori, la buza razboiului din Ucraina.
Sa ne imaginam o lume fara granite, spun, uneori, mesagerii umanitatii, la capatul sau inceputul unor capitole ciclice de istorie, obositi de razboi, moarte inutila si sange.
Contururi a ceea ce suntem si a ceea ce nu vrem sa fim.
Granitele care ne transforma in popoare, limitele care ne definesc identitatea, marginile lumilor din mintea noastra care ne tin departe unii de altii.
Cele care ne separa.
Traim in numele a catorva linii imaginate
