„Iubiti, iubiti… nimic altceva nu conteaza.“ — acest vers de La Fontaine din Eloge de l’amour (1669), ales ca motto de autoare, Jeanne Macaigne, este cum nu se poate mai potrivit.
Ce se va intampla cu ea si cu locatarii ei?.
Casa nu mai poate suporta.
Disputele reapar, lacomia si nepasarea cuceresc si distrug noua lume.
Casa se muta in alt loc, mult mai frumos, unde oamenii au, din nou, tot ce au nevoie ca sa traiasca liberi, in armonie cu ei, cu casa si cu toate plantele si animalele din acest nou si minunat taram.
De data aceasta, le va fi de ajuns oamenilor? Se pare ca nu.
Ce e de facut? Poate o „Schimbare de aer“.
Prinsi in certuri nesfarsite, oamenii nu mai au grija nici de ei, nici de casa.
Motive, reale sau inventate, se gasesc usor intotdeauna.
De ce? Nimeni nu poate spune precis.
Despre iubire este vorba in aceasta poveste.
Locatarii unei case, care ii iubeste si le ofera tot ce le trebuie, nu se mai inteleg intre ei. „Iubiti, iubiti… nimic altceva nu conteaza.“ — acest vers de La Fontaine din Eloge de l’amour (1669), ales ca motto de autoare, Jeanne Macaigne, este cum nu se poate mai potrivit
