Invadarea Pragai, Bratislavei si a intregii Cehoslovacii de catre trupele armatelor celor cinci tari membre ale Organizatiei Tratatului de la Varsovia, in noaptea de 20 spre 21 august 1968, a produs uimire si a starnit un val de proteste din partea cancelariilor occidentale, producand totodata o ruptura si in interiorul Blocului Rasaritean.
Tanar jurnalist al organului de presa al CC al PCR, „Scinteia”, Dumitru Tinu avea sa fie, la doar 28 de ani, martorul, impreuna cu colegii sai Romulus Caplescu si Ilie Ciurescu – ale caror marturii le-am consemnat deopotriva in teza de doctorat si in cartea de fata, ca elemente de absoluta noutate –, acelei grozavii a istoriei contemporane, respectiv interventia brutala a Moscovei si a acolitilor ei in Cehoslovacia. .
Titlul lucrarii nu este ales intamplator, ci se constituie el insusi intr-un omagiu adus ziaristului Tinu.
Totodata, Scinteia de la Praga este un omagiu pe care vreau sa-l aduc tatalui meu, jurnalistul Dumitru Tinu, de la a carui nastere se implinesc, pe 21 octombrie 2015, 75 de ani. Cartea de fata – Scinteia de la Praga – este o prelucrare a tezei de doctorat a subsemnatului, coordonata de domnul profesor universitar doctor Mihai Retegan si sustinuta, in mai 2014, la Universitatea din Bucuresti, cu titlul „Primavara de la Praga (1968)”.
Dar august 1968, momentul sau de glorie internationala, avea sa-l ajute pe secretarul general al Partidului Comunist Roman sa se mentina in atentia lumii occidentale cativa ani buni, Nicolae Ceausescu vizitand Parisul, Londra, iar lideri precum Charles de Gaulle, Nixon sau Ford venind la Bucuresti.
Discursul lui Ceausescu, primit cu entuziasm de catre mase, preluat, difuzat si elogiat de presa occidentala, marca pe de o parte punctul cel mai inalt al politicii de independenta fata de Moscova al regimului comunist de la Bucuresti, iar pe de alta parte inceputul unui regim autoritar, in care cultul personalitatii, constructiile megalomanice si ruptura de realitate a liderului erau evidente.
Vocea cea mai puternica a contestatarilor interventiei in forta in Cehoslovacia, o incalcare a dreptului international si a suveranitatii statului cehoslovac, a fost cea a Bucurestilor, Nicolae Ceausescu avea sa condamne ferm actiunea URSS, Germaniei de Est, Bulgariei, Poloniei si Ungariei, in cadrul unei mari adunari populare ce s-a desfasurat in Piata Palatului din Bucuresti in dimineata zilei de 21 august 1968 si la care au participat, din proprie initiativa si din atasament fata de politica dusa de liderul comunist roman, foarte multi oameni.
Invadarea Pragai, Bratislavei si a intregii Cehoslovacii de catre trupele armatelor celor cinci tari membre ale Organizatiei Tratatului de la Varsovia, in noaptea de 20 spre 21 august 1968, a produs uimire si a starnit un val de proteste din partea cancelariilor occidentale, producand totodata o ruptura si in interiorul Blocului Rasaritean
