Inceputul acestui roman este de o frumusete care iti taie rasuflarea.
Trei dintre romanele lui Siskin au fost dramatizate si puse in scena.
In afara premiilor nationale a fost recompensat si cu prestigioase premii internationale Premiul Cantonului Z rich in 2000 Prix Du Meilleur Livre Etranger sectiunea eseu in 2005 Premiul Grinzane Cavour in 2007 Premiul international pentru literatura Haus der Kulturen der Weltin 2011.
Siskin este singurul scriitor care a primit toate cele trei mari premii literare rusesti Russkii Bukerin 2000 pentru romanul Vziatie Izmaila Nationalniibestseller in 2005 pentru romanul Venerin volos si Bolsaia knigain 2011 pentru romanul Scrisorar.
Debutul sau literar a avut loc in revista Znamia in anul 1993 iar in 1995 s-a mutat in Elvetia unde a avut ocazia sa lucreze ca interpret experienta pe care o va descrie intr-una din cartile sale Venerin volos si ca profesor este si colaborator permanent al publicatiei Neue Z rcher Zeitung.
Dupa absolvire a lucrat trei ani pentru o revista de tineret si cinci ani ca profesor de germana si engleza.
Mihail Siskin s-a nascut in 1961 la Moscova si a absolvit Universitatea Pedagogica de Stat din acelasi oras.
Dar prind din nou viata cand cineva reciteste o anume pagina care a mai fost citita candva.
Amandoi se grabesc spre intalnirea atat de asteptata intelegand ca in cartea existentei toate sunt scrise desigur numai o singura data.
In ciuda vestii despre moartea lui Volodia scrisorile lui continua sa soseasca iar Sasa continua sa le primeasca fara mirare si fara teama pentru ea timpul a trecut cu repeziciune pentru el pare sa se fi oprit.
Si amintirea e mai puternica decat prezentul cesuletul primit candva de Sasa arata mereu ora doua fara zece cei doi indragostiti culeg mere pentru compot si se bat cu cele stricate prin iarba uscata sar cosasi care i se agata Sasei de fusta profesorul preferat isi sterge ochelarii cu cravata.
Fiecare intelege in alt timp si totusi in acelasi ca numai moartea da sens vietii.
Sasa descopera ca poate fi fericita atunci cand isi tine de mana tatal in ultima clipa a vietii lui.
Volodia participa la inabusirea Rascoalei Boxerilor si afla ca singura victorie in razboi este sa ramai in viata.
Dragostea lor exista acolo unde oamenii nu putrezesc si sunt cicade mute unde viata este zgomotoasa generoasa dainuitoare unde sinele de tramvai se indreapta spre un cui nevazut de care se tine lumea.
Legatura lor traieste prin scrisorile pe care si le trimit.
Jurnalnii zalSasa si Volodia sunt despartiti de razboi.
E uimitor ca i se dau premii.
Nu e uimitor ca e comparat cu Sasa Sokolov si cu Nabokov.
Omul acesta se numeste Mihail Siskin el traieste in Elvetia si evitand limba noua scrie in rusa asa cum nimeni din Rusia nu mai scrie. ... va condamna lumea la trairea infinita ciclica a aceleiasi vieti la inviere si moarte si din nou la inviere.
Neue Z rcher Zeitung Mereu se va gasi un om care ...
Siskin isi stabileste modelele literare in operele lui Cehov Bunin Nabokov si Sasa Sokolov.
Autori precum Platonov reprezinta astfel crengile geniale dar neproductive.
El compara istoria literaturii ruse cu un copac al carui trunchi creste din traducerea slavona a Bibliei trece prin cronicile Evului Mediu si ajunge pana la marile romane ale lui Turgheniev Dostoievski si Tolstoi formand o coroana ce se ramifica in secolul XX.
Le Figaro In timp ce autori precum Sorokin sau Pelevin distrug in mod voit traditii scriitoricesti existente Siskin urmareste sa-si insuseasca si sa dezvolte traditia literara.
Am putea crede ca citim corespondenta dintre Virginia Woolf si Robert Musil.
Inceputul acestui roman este de o frumusete care iti taie rasuflarea
