Volumul de fata, primul dintr-o serie de trei, contine indeosebi Scrisorile adresate de Printul mostenitor al Romaniei unchiului sau, Regele Carol I, dar si fratilor sai, Carol („Carlo”) si Wilhelm, altor membri ai familiei regale, precum si cateva epistole sau ciorne adresate unor importante personalitati politice si militare ale vremii.237 de scrisori si cateva fragmente epistolare disparate, culese cu rabdare si daruire de istoricul Sorin Cristescu.
Cele mai multe epistole sunt in limba germana, meritoriu fiind efortul editorului de a le translitera si traduce in limba romana, pentru a le oferi cititorului doritor a afla amanunte despre viata personala, intima, a celui care avea sa devina Regele Romaniei Mari.
Din Scrisorile sale putem surprinde sensibilitatea de care dadea dovada (frumoasele descrieri ale peisajelor pe care le intalneste si admiratia fata de arta in general), precum si cateva dintre modalitatile de relaxare si de petrecere a timpului liber: calatoriile in diverse locuri din tara si strainatate, plimbarile in zonele montane, vanatoarea, lectura, patinajul pe gheata, tenisul de camp, participarea la balurile de la Palat sau ale protipendadei bucurestene, reprezentatii teatrale sau jocurile de societate (biliard sau whist).
Disciplina riguroasa si sentimentul datoriei au constituit preceptele dupa care s-a calauzit in intreaga sa viata.
Concluzia formulata acolo este ca puternic nu este cel care are forta, orice fel de forta, ci acela care poate sa-si stapaneasca sentimentele.....
Bratianu, cu toate tarele politicianismului de pe vremea regelui Carol I, vorba marelui actor Constatin Tanase care intr-unul din cupletele sale vorbea despre «Romania, mare, mare… dar tot veche !»…In final ce s-ar mai putea spune? Ca intr-un manual de religie mozaica exista o analiza a povestirii biblice a lui Samson si a Dalilei.
C.
Pretinsa lipsa de calitati de conducator a monarhului a facut ca si dupa realizarea idealului national Romania sa ramana o mosie a liderului liberal Ion I.
Tinta oprobiului public, asa cum ni se arata in celebrele memorii ale lui Constantin Argetoianu, erau liberalii, care profitau de lipsa de fermitate a regelui Ferdinand pentru a se mentine la putere.
Contrastul era pe de o parte intre eroismul dovedit de soldatii care rezistasera eroic in fata asaltului „centralilor“ – germanii si austro-ungarii – in marile batalii din vara lui 1917 si turpitudinea elitei politice romanesti care pana cu un an inainte facuse cele mai profitabile afaceri cu acesti inamici care urmareau acum lichidarea statului roman.
Imi paru chiar foarte serios pentru un om relativ asa de tanar”.
Sorin Liviu DameanCei care au trait domnia regelui Ferdinand ne-au lasat o imagine contrastanta a acelei epoci in care poporul roman a trait cele mai mari suferinte in timpul Razboiului de Intregire 1916 -1919, cum nu se mai vazusera de pe vremea navalirii tatarilor si otomanilor, dar si a celei mai marete realizari: crearea Romaniei Mari, asa cum o visasera liderii revolutiei de la 1848.
In urma unei intrevederi cu Printul mostenitor, un diplomat german nota: „Imi lasa impresia unui om foarte simpatic, avand constiinta deplina a datoriilor ce-l asteapta si foarte preocupat de a le indeplini cum trebuie.
Volumul de fata, primul dintr-o serie de trei, contine indeosebi Scrisorile adresate de Printul mostenitor al Romaniei unchiului sau, Regele Carol I, dar si fratilor sai, Carol („Carlo”) si Wilhelm, altor membri ai familiei regale, precum si cateva epistole sau ciorne adresate unor importante personalitati politice si militare ale vremii.237 de scrisori si cateva fragmente epistolare disparate, culese cu rabdare si daruire de istoricul Sorin Cristescu.
Cele mai multe epistole sunt in limba germana, meritoriu fiind efortul editorului de a le translitera si traduce in limba romana, pentru a le oferi cititorului doritor a afla amanunte despre viata personala, intima, a celui care avea sa devina Regele Romaniei Mari.
Din Scrisorile sale putem surprinde sensibilitatea de care dadea dovada (frumoasele descrieri ale peisajelor pe care le intalneste si admiratia fata de arta in general), precum si cateva dintre modalitatile de relaxare si de petrecere a timpului liber: calatoriile in diverse locuri din tara si strainatate, plimbarile in zonele montane, vanatoarea, lectura, patinajul pe gheata, tenisul de camp, participarea la balurile de la Palat sau ale protipendadei bucurestene, reprezentatii teatrale sau jocurile de societate (biliard sau whist).
Disciplina riguroasa si sentimentul datoriei au constituit preceptele dupa care s-a calauzit in intreaga sa viata
