Putine carti din literatura elvetiana - si poate chiar si din cea mondiala – s-au bucurat de un succes atat de rasunator, imediat dupa aparitie, ca volumul Sez Ner, tradus si de noi.
Asa se explica si faptul ca multi tineri intelectuali se angajeaza ca pastori in Alpi si pentru noi, cei din est, mai ales prezenta fetelor (de obicei studente) este surprinz.
Simplitatea mediului prezentat, viata de o vara langa vaci, porci, gaini, capre fascineaza cititorul modern al zilelor noastre, traitor intr-o lume de confort, si ii atrage curiozitatea.
Aceasta realitate n-are nimic romantic in sine, pastorii sufera, au mainile crapate, au picioarele ude, sunt confruntati cu bolile lor si cu bolile si moartea unor animale etc.
Autorul a ales sa descrie o realitate dura, pe cale de disparitie, viata pastorilor din Alpii sursilvani, asa cum a cunoscut-o in copilarie, cand a fost el insusi de patru ori baiat la stana.
Scriitorul este atent la evolutia idiomurilor cunoscute de el, cultivandu-le sonoritatile si ritmul, grija de conservare a romansei, profund germanizata in textul sau, neconstituind un scop in sine. In al doilea rand, alegerea subiectului. ?�i daca initial ea a avut in vedere vorbitorii de germana si de romansa, prin traducerile ulterioare (in franceza si italiana) ea a devenit accesibila tuturor locuitorilor din cele patru zone lingvistice ale Elvetiei.
Din punct de vedere lingvistic, cartea este o modalitate de adresare catre un cititor plurilingv, tipic tarii cantoanelor.
De altfel, bilingvismul este propriu ariei geografice din care provine autorul, obisnuit cu sonoritatea celor doua idiomuri, diferite structural.
Autorul marturiseste ca a vrut sa combine "duritatea” limbii germane cu "muzicalitatea” romansei, un idiom caracterizat prin prezenta diftongilor si a cuvintelor terminate in vocala.
Cele doua versiuni nu sunt perfect egale, dar coincid in esenta lor.
Romansa accede la vocabularul tehnic al germanei, de exemplu, iar germana se imbogateste cu termeni specifici pastoritului din romansa.
Comparand cele doua versiuni, realizam imbogatirea reciproca a celor doua idiomuri, unul pe seama celuilalt.
In primul rand faptul ca autorul insusi si-a scris opera in doua limbi, mai intai in una de circulatie (germana) si apoi a rescris-o in limba lui materna, mai putin raspandita, dar foarte adecvata subiectului (romansa), cunoscuta fiind bogatia lexicala a acesteia din urma in domeniul pastoritului.
Mai multe motive, dupa opinia noastra, au contribuit la acest succes literar in Elvetia si in exteriorul ei.
Ambele scrieri se refera la ambianta copilariei autorului.
Desi independenta aparent, cartea face parte dintr-o trilogie, din care anul trecut a aparut in germana si al doilea volum In spatele garii .
Fiind vorba de un nume propriu fara rezonanta si semnificatie in spatiul romanesc am preferat un titlu mai transparent in limba noastra: Muntele Sez Ner.
Scriitorul a despartit numele propriu real intr-un nume literar Sez Ner care, in functie de cuvantul accentuat din sintagma, poate sa insemne fie "cel negru, el insusi negru (diavolul?)”, cu accentul pe sez, fie "scaunul negru” cu accentul pe ner.
Ce vrea sa spuna titlul cartii? In centrul cunoscutei regiuni romanse Surselva, patria cea mica a scriitorului, se afla intr-adevar un munte de inaltime medie numit Sezner.
Lucrarea lui Arno Camenisch s-a bucurat pana in prezent de peste 60 de recenzii in publicatii germane, romanse, franceze si italiene si de o prezentare in romana.
Editura romansa din orasul Chur (Cuera) a facut o editie auditiva pe sase discuri compacte in lectura autorului, iar diferite teatre din Elvetia vor prezenta incepand din acest an o versiune dramatizata a cartii.
Arno Camenisch este unul dintre rarii scriitori care traiesc din scris.
La ora actuala, Sez Ner este o carte tradusa in vreo zece limbi, iar autorul a primit nenumarate premii in Elvetia si peste granita, in tarile vecine. Cartea s-a vandut rapid in mii de exemplare, iar autorul a fost invitat sa-si prezinte volumul in peste o suta de locuri in tara lui si in strainatate.
Putine carti din literatura elvetiana - si poate chiar si din cea mondiala – s-au bucurat de un succes atat de rasunator, imediat dupa aparitie, ca volumul Sez Ner, tradus si de noi
