Randurile ce urmeaza sunt ale mele si ale tale deopotriva.
Noaptea sau dimineata, inainte de a merge la biserica, monahii treceau pe la chilia sa si il vedeau plangand, curgandu-i lacrimile ca paraiasele, insa expresia fetei lui era tot mai luminoasa..
Adeseori se lasa prada lacrimilor de bucurie si de recunostinta fata de Dumnezeu.
O traia si se desfata in ea in chip pascal.
Dumnezeu a ingaduit sa-l tiranizeze atatea boli, dar i-a daruit si o putere nemasurata in rugaciune.
Cuviosul se daruia in intregime rugaciunii si singurul lucru pe care il cerea de la Dumnezeu era sa se poata ruga neincetat.
Ele sunt izvorate din respect, recunostinta si dragoste adanca fata de Staretul Sfintei Manastiri a Cuviosului David, fericitul parinte Iacov Talikis, cel care a adormit spovedind la 21 noiembrie 1991, in cel de-al 71-lea an al vietii sale.
Randurile ce urmeaza sunt ale mele si ale tale deopotriva
