Si daca destinul sau era tocmai cel de care incercase sa fuga? Si daca nu avea, de fapt, de ales?Ana Manescu nu scrie pentru oricine, fiindca in cuvintele ei nu sunt povesti despre simpla devenire a omului, ci mai mult despre zbuciumul sufletesc pe care preferam sa nu il vedem. (Ana-Maria Anghelescu).
Incluzand teme si motive populare, precum si personaje familiare din basmele copilariei noastre, „Sinuciderea Ielelor” cuprinde un univers matur construit, plin de emotii si rasturnari neasteptate de situatie.
Scriitura Anei expune o lume pe care deseori evitam sa o exploram, o lume in care lucrurile sunt cu susul in jos si nimeni nu are o problema cu asta.
Dupa ce a experimentat cu o realitate acuta in romanele „alter.ego.” si „Stresul dintre orgasme” si a facut cativa pasi in lumea fantasticului prin volumul de proza scurta „Quasar”, Ana Manescu trece de-a binelea granita fantasticului cu noul sau volum de povestiri, „Sinuciderea Ielelor”.
Povestile Anei nu sunt despre ce e urat in viata noastra, ci despre negura care ne face deosebiti.
Si daca destinul sau era tocmai cel de care incercase sa fuga? Si daca nu avea, de fapt, de ales?Ana Manescu nu scrie pentru oricine, fiindca in cuvintele ei nu sunt povesti despre simpla devenire a omului, ci mai mult despre zbuciumul sufletesc pe care preferam sa nu il vedem
