Obiectul lucrării de față este viața unui om perceput de contemporanii săi drept un «erou», o noțiune ce reprezintă de fapt o categorie‑cheie pentru mobilizarea puterii politice. (Oliver Jens Schmitt.
Ea este concepută în sensul unei istorii medievale a Balcanilor, având legături cu spațiul Mării Adriatice, al Europei Centrale și de Est și cu cel al Anatoliei, o istorie a Balcanilor care privește și Transilvania.
Cititorul român va constata că această carte nu este doar o contribuție la istoria națională albaneză.
Dar la ce bun o nouă carte despre Skanderbeg, de ce o nouă biografie? În numeroase arhive europene au fost descoperite noi surse cuprinzătoare, care schimbă decisiv imaginea clasică – începând cu veșnic misterioasa întrebare: de ce a fost Skanderbeg singurul nobil din Balcani convertit la islam care a revenit la creștinism? – și care solicită o nouă interpretare.
O preocupare a oamenilor de stat, umaniștilor și istoricilor în secolul al XV‑lea, iar mai apoi, până în zilele noastre, a biografilor, literaților, libretiștilor și publiciștilor politici.
Skanderbeg a devenit un monument, acea figură rigidă care privește posomorât de pe soclurile din marile piețe și din sala de recepție a palatului prezidențial.
Rezultatul a fost o situație oarecum paradoxală: Skanderbeg era din ce în ce mai prezent în societățile de limbă albaneză, însă, în afara unor formule stereotipe și a unor narațiuni imuabile, împrejurările reale în care s‑a desfășurat viața lui nu erau cunoscute aproape deloc.
Deși a fost instrumentalizat de regimul comunist ca simbol al unei religii laice, cercetările despre personajul istoric, ce diferea semnificativ de imaginea oficială, nu au avansat.
Obiectul lucrării de față este viața unui om perceput de contemporanii săi drept un «erou», o noțiune ce reprezintă de fapt o categorie‑cheie pentru mobilizarea puterii politice
