Proiect editorial realizat sub egida Consiliului Județean Bistrița-Năsăud Volum editat de Societatea scriitorilor din Bistrița‑Năsăud în parteneriat cu Uniunea scriitorilor din România – Filiala Cluj și periodicul Răsunetul cultural Coordonator proiect: Gabriela Ciornei Spiritul românesc e unic și cuprinde deopotrivă ardelenismul, moldovenismul, muntenismul sau oricum s‑ar numi particularismele din care se alcătuiește fizionomia sufletească a neamului nostru, cea mai unitară poate în toată lumea.
Doar cei eliberați de ele ar fi echipați pentru �.
Spuneam altădată că locul și locuirea, atât de importante pentru cei ne-eliberați afectiv de mitologia locului și a obârșiilor , pot fi descrise, azi, abuziv, și ca handicapuri.
Istorie, relief, literatură, obiceiuri, oameni de vază, istorisiri sentimental-nostalgice valorează Spiritul locului, adăugându-i tușe și contururi inconfundabile.
Vocile antologiei nu lasă în umbră nici un detaliu. (IOAN-AUREL POP) Marile figuri literare – Rebreanu, Coșbuc, Blaga –, dar și toată Istoria mare și puzderia de istorii mărunte și deloc neînsemnate sunt aduse împreună în carte pentru a da consistență unei biografii comunitare.
Ei, scriitorii, prin antologia Spiritul locului, gândită de Menuţ Maximinian, sfinţesc locul cu verbul lor și ne conving mereu că la început a fost Cuvântul .
Urmașii marilor bărbaţi care au făcut România Întregită fac azi biblioteci, centre culturale, reviste, între care și Răsunetul cultural.
După 1918, orașul Bistriţa s-a ridicat mult ca centru românesc.
O adevărată școală de cultură și de eliberare naţională a fost liceul (azi Colegiul Naţional) din Năsăud, cu a lui societate culturală a elevilor, intitulată Virtus Romana Rediviva , unde au studiat mari spirite ale neamului românesc, în frunte cu George Coșbuc, Iacob Mureșianu și Liviu Rebreanu.
Marile lecţii de istorie au fost trasate la 1848-1849 – când românii, inclusiv cei bistriţeni și năsăudeni, au elaborat programul de modernizare a spaţiului românesc pentru câteva decenii bune –, la înfiinţarea ASTREI din 1861 (cu despărţămintele sale), la fondarea Partidului Naţional Român (1869), la independenţa de stat absolută a României (1877), la proclamarea Regatului României (1881), la Memorandum (1892-1894) etc.
Firește, au fost și drame sau chiar tragedii, precum revolta condusă de Tănase Todoran (1763), dar viaţa și-a urmat cursul, odată cu accentuarea mișcării pentru impunerea egalităţii românilor și confesiunilor lor cu celelalte naţiuni și confesiuni din Transilvania și pentru emanciparea de sub stăpânirea străină. (LIVIU REBREANU) Regiunea grănicerească, stimulată mai mult decât altele de reformele împăraţilor de la Viena, Maria Terezia și Iosif al II-lea, dintre anii 1740 și 1790, s-a ridicat înspre o anumită prosperitate, benefică deopotrivă pentru creșterea nivelului de civilizaţie și pentru coagularea ideilor de egalitate și libertate naţională ale românilor.
Poate chiar dimpotrivă. Îmi place să cred că ardelenismul meu n‑a fost un obstacol pentru împlinirea operei mele și pătrunderea ei în largi straturi românești.
Etnicismul nu e povară în opera de artă, ci un spor de originalitate.
Acestea nu împiedică pe cei talentați să realizeze opere trainice, fundamentale pentru toată literatura noastră.
Literatura lor e totdeauna o manifestare de etnicism în primul rând, bucurie și mândria de‑a fi român și de‑a‑și dovedi românismul, o emulație cu ceilalți de alte neamuri de pe același pământ și din afară.
De aceea scriitorii ardeleni apar mai preocupați de anumite probleme ale vieții decât de străluciri formale.
E aproape un loc comun constatarea că ardelenii au o concepție despre viață mai aspră, mai adâncă, mai etică.
Nu spun aceasta dintr‑o ieftină vanitate de ardelean.
Spiritul ardelean constituie numai o componentă a marelui duh românesc, dar cea mai prețioasă și mai caracteristică.
Proiect editorial realizat sub egida Consiliului Județean Bistrița-Năsăud Volum editat de Societatea scriitorilor din Bistrița‑Năsăud în parteneriat cu Uniunea scriitorilor din România – Filiala Cluj și periodicul Răsunetul cultural Coordonator proiect: Gabriela Ciornei Spiritul românesc e unic și cuprinde deopotrivă ardelenismul, moldovenismul, muntenismul sau oricum s‑ar numi particularismele din care se alcătuiește fizionomia sufletească a neamului nostru, cea mai unitară poate în toată lumea
