Surprinzatoare la prima vedere, formula „teologie poetica” folosita de autoarea acestei carti se umple de sens pe parcursul unei lecturi a operei lui Gellu Naum care, avand in centru romanul Zenobia, intreprinde o adevarata arheologie a intregului sau univers imaginar, indatorat deopotriva mostenirii suprarealiste prin reinterpretarea catorva dintre obsesiile modelatoare si temele sale mari de reflectie, dar propunand, mai ales, „un amplu manifest catre sine insusi”, puternic individualizat.
Scrisa cu condei sigur si expresiv, cu foarte subtile observatii si concluzii hermeneutice,cartea Marievei Ionescu va deveni un reper in exegeza naumiana, impunand totodata un nume in critica si in eseistica romaneasca.
Ion Bogdan LEFTER.
Se ocupa acum de proza aceluia, dupa anterioare explorari estudiantine ale altor capitole ale operei, si anume „poezia pentru copii” si teatrul, tinta ultima fiind „sistematica” unei opere vazute ca sofisticat ansamblu poematic.
Prin aceasta remarcabila carte de debut, Marieva Ionescu propune o lectura critica novatoare in multe privinte, de inregistrat printre interpretarile cele mai inspirate ale scrisului naumian.
Ion POPDebutul editorial al Marievei Ionescu vine sa completeze si sa fructifice eforturi mai vechi: autoarea s-a impus in urma cu cativa ani in rol de cronicar de poezie si a publicat mai recent eseuri si studii consacrate literaturii romane de avangarda, cu precadere lui Gellu Naum (are – de asemenea – la activ traduceri si o cariera de editoare).
Este pusa astfel in evidenta capilaritatea complexa a unui „discurs original deSpre lume si dragoste ca manifestari ale transcendentei” asociate pana la contopire cu faptul existential, cu o biografie infinit disponibila, mereu deschisa si provocand misterul mundan, cu un spirit relativizand ludic/ironic orice „sistem”, eliberat de constrangeri dogmatice, insa aflat in permanenta stare de „asteptare activa”, pregatit sa surprinda pe cont propriu „minunatul” si „miraculosul” tulburator al universului intreg.
Surprinzatoare la prima vedere, formula „teologie poetica” folosita de autoarea acestei carti se umple de sens pe parcursul unei lecturi a operei lui Gellu Naum care, avand in centru romanul Zenobia, intreprinde o adevarata arheologie a intregului sau univers imaginar, indatorat deopotriva mostenirii suprarealiste prin reinterpretarea catorva dintre obsesiile modelatoare si temele sale mari de reflectie, dar propunand, mai ales, „un amplu manifest catre sine insusi”, puternic individualizat
