Romanul Intre zi si noapte (1942) atinge punctul cel mai adanc al sondajului psihologic pe care il intreprinde literatura Henriettei Y.
Crohmalnicean.
S.
Ov.
Asistam astfel la insotirea tragica, obstinata a Zoei pe panta degringoladei ei fatale de catre eroina, cu un devotament dureros si absolut.
Romanul e istoria sacrificiilor Anei, care infrunta mediul dement si repulsiv din casa Vrancenilor, dezaprobarea parintilor si cunoscutilor, obstacolele materiale, riscul grav al procurarii stupefiantelor.
Zoe a suferit un asemenea ultragiu din partea tatalui el, cand era copila, incat nu mai gaseste nicio energie pentru a trai si se drogheaza spre a putea suporta existenta.
O lipsa totala de apetenta pentru viata ii dicteaza comportarile derutante.
Zoe e o fiinta stranie, de o frumusete aproape ireala, dar rece, paralizanta.
Experienta se dovedeste extraordinar de dura.
Devenita prietena Zoei Vranceanu incearca sa o iubeasca "dincolo de fapte si de complicatii", pentru a o ajuta.
Ca ele, cauta cu o incordare sufleteasca supraumana desavarsirea morala in devotiuni supreme.
Ana Stavri, o tanara fata de o puritate interioara iesita din comun, se aseamana cu unele personaje feminine dostoievskiene (Aglaia Epantskin, Katia Ivanova).
Stahl.
Romanul Intre zi si noapte (1942) atinge punctul cel mai adanc al sondajului psihologic pe care il intreprinde literatura Henriettei Y
