O intrebare fundamentala ii preocupa pe toti pasionabii de istoria lumii de ce tocmai occidentalii au descoperit si dezvoltat cel mai mult Stiinta De ce nu au facut-o chinezii musulmanii indienii sau aztecii Ce poate explica destinul paradoxal al acestei peninsule a Euroasiei si progresul pe care l-a realizat intr-un moment decisiv si determinant in materie de tehnica Numerosi autori printre care Braudel Baechler sau Diamond au incercat sa schiteze un raspuns privilegiind fie o abordare economica fie una sociala fie una de mediu.
Essai sur le vide 2019 ..
Des quanta et des choses cu Bernard d Espagnat 1993 Le temps 1995 L unite de la physique 2000 Petit voyage dans le monde des quanta 2004 Les Secrets de la matiere 2008 Le Small Bang des nanotechnologies 2011 Tout n est pas relatif 2017 Ce qui est sans etre tout a fait.
A participat la numeroase proiecte internationale majore intre care si proiectarea acceleratorului de particule Large Hadron Collider al CERN.
Dintre numeroasele sale publicatii amintim Conversations avec le Sphinx les paradoxes en physique 1991 Regards sur la matiere.
Conduce Laboratorul de cercetare asupra stiintelor materiei din Paris fiind totodata pasionat de popularizarea problemelor legate de fizica cuantica si de fizica particulelor. 1958 este fizician si filosof al stiintelor.
Etienne Klein n.
Contre les pensees uniques 2015 .
Avec Edgar Morin 2010 Complexite des cultures et de l interculturel.
Contre les pensees uniques 2010 Dejouer l inhumain.
Pour une information monde 2002 Complexite des cultures et de l interculturel.
In limba romana a aparut deja volumul Omul antagonist 2017 .
Alte publicatii ale lui Jacques Demorgon L histoire interculturelle des societes.
Studiaza genezele interculturale ale societatilor intr-o perspectiva civilizationala cosmopolitica.
A fost profesor la universitatile din Bordeaux Reims Paris formator si consultant la ENA expert pe langa Unesco. 1929 este filosof si sociolog.
Jacques Demorgon n.
Cosandey asociaza aceasta stabilitate cu doi factori prosperitatea sau cel putin cresterea economica si izarea spatiului civilizational in entitati stabile a caror rivalitate nefiind una distrugatoare constituie un stimulent pentru stiintele aplicate.
Societatea trebuie sa fie suficient de stabila pentru a permite aparitia unei clase de cercetatori care sa posede suficient timp si venituri pentru a se consacra pe deplin cercetarilor.
Este tocmai ceea ce incearca sa demonstreze fizicianul David Cosandey in vasta sa lucrare de sinteza de aproape 900 de pagini.
Ipoteza sa de pornire este ca pentru orice dezvoltare stiintifica cunoscuta de cele patru civilizatii mondiale Europa occidentala China India Islam la momente diferite ale istoriei lor a existat in mod cert o elita stiintifica.
Dar niciun autor nu a reusit totusi sa stabileasca faptul ca in spatele miracolului european se afla o lege stiintifica.
O intrebare fundamentala ii preocupa pe toti pasionabii de istoria lumii de ce tocmai occidentalii au descoperit si dezvoltat cel mai mult Stiinta De ce nu au facut-o chinezii musulmanii indienii sau aztecii Ce poate explica destinul paradoxal al acestei peninsule a Euroasiei si progresul pe care l-a realizat intr-un moment decisiv si determinant in materie de tehnica Numerosi autori printre care Braudel Baechler sau Diamond au incercat sa schiteze un raspuns privilegiind fie o abordare economica fie una sociala fie una de mediu
