\'La ani buni dupa ce Giovanni Sartori a scris despre imbecilizarea prin televiziune, Alain de Botton se intreaba: ce sunt, de fapt, Stirile (de la televizor, dar nu numai)? Inlocuitorul agresiv al religiei? O forma de hrana prin perfuzii vizuale? O modalitate de reafirmare a deja vechiului principiu dupa care raul se vinde bine si binele se vinde rau? Raspunsul e previzibil: toate trei la un loc.
Si ca o zi fara titluri, socuri si sondaje a devenit pur si simplu de neconceput.“ (Radu PARASCHIVESCU).
Ca masinaria care produce stiri regleaza de fapt ritmurile mersului nostru zilnic si uneori silnic prin lume.
Ca frematam de nerabdare asteptand divortul unei celebritati, prabusirea unui politician sau o catastrofa aviatica.
Ca ne aflam intr-un apasat deficit de empatie.
Ca respiratia naturala a vietii noastre a preluat iremediabil calupurile de noutati senzationaliste.
Citind-o, ne vom da seama ca, fara sa stim, am facut deja trecerea de la couch potatoes la headline junkies.
Asa stand lucrurile, cartea lui nu e doar o analiza a importantei pe care-o au Stirile in viata noastra, ci si o cronica a felului cum ne raportam noi, publicul, la ele. \'La ani buni dupa ce Giovanni Sartori a scris despre imbecilizarea prin televiziune, Alain de Botton se intreaba: ce sunt, de fapt, Stirile (de la televizor, dar nu numai)? Inlocuitorul agresiv al religiei? O forma de hrana prin perfuzii vizuale? O modalitate de reafirmare a deja vechiului principiu dupa care raul se vinde bine si binele se vinde rau? Raspunsul e previzibil: toate trei la un loc
