Savu Popa exploreaza cu rafinament si inventivitate un filon literar uitat si ocolit, desi nici pe departe secat: fantasticul de factura clasica.
Marian Ilea.
Savu Popa e savuroasa dovada a aparitiei unui prozator de exceptie, iar cartea lui e o lume in clocot a unui spatiu prozastic transilvan, pe care si l-a asumat, care e recognoscibil si al sau.
Textele nu desfiinteaza, fiind semnul unei exigente iubiri.
Fara stridente, asistam la o intretesere a lumilor paralele pe care ni le propune prozatorul.
Subtilitatea mijloacelor epice ale realismului frust e sparta fericit de plonjonul in spatiul epic al fantasticului, ce capata firesc si naturalete, relansand povestea.
Volumul lui de proze este o revelatie a tinerei generatii de prozatori. - Cosmin Perta Savu Popa este promitator, direct si ingenios in discursul sau transilvanean, plin de inchipuirile unei lumi a vigorii, ce isi gaseste forta intr-un spatiu al istoriilor locale ale unei autentice Transilvanii ca parte a Lumii Mari.
Unul fin, hatru, care se insinueaza, la fel ca fantasticul, din orice crapatura a fibrei realului si transforma lumea cu totul.
Si sa nu uitam de umor.
Stilistic, volumul e impecabil, ca structura, fara de gres, dar adevarata placere a lecturii vine din savoarea povestilor, din puterea lor de seductie, din exploatarea curiozitatii cititorului, prinderea lui in mreje pentru a-l proiecta in necunoscut si imprevizibil.
Lumea rurala si mitologiile locale din care se desprind povestile acestui volum au un potential de stranietate, magie si "infiorare" pe care autorul stie sa il foloseasca la maximum.
Savu Popa exploreaza cu rafinament si inventivitate un filon literar uitat si ocolit, desi nici pe departe secat: fantasticul de factura clasica
