Publicat postum, Tinarul Ioannis (1981) relateaza uimitoarea tinerete a protagonistului din Amantii din Bizant. - France Culture.
O veritabila «piatra filosofala», ce aminteste de Marguerite Yourcenar, dar in stilul propriu al lui Waltari: o alchimie ce imbina, fara a dilua, onoarea si deziluzia, iubirea si moartea, placerea si fatalitatea, frumusetea si sufletul ranit.
O opera melancolica, stranie si rebela, care traverseaza spatiul si timpul, explorind Antichitatea, tragismul shakespearian si trairea autentica.
O opera ce s-a hranit din bogatia istoriei si a teologiei.
Cel mai citit scriitor finlandez din lume, Mika Waltari este protagonistul unei vieti agitate si autorul unei opere colosale, in aceeasi masura erudita si accesibila.
Oscilind intre lumesc si spiritual, incapabil sa iubeasca, el se modeleaza intrind in dezbateri teologice si filosofice cu inteleptii vremii si asista la inceputul unei ere marcate de o violenta nemaivazuta.
Evenimentele istorice descrise cu umor se impletesc cu destinul lui Ioannis.
Cazut apoi in miinile sultanului Mahomed al II‑lea, barbatul asista la amplele pregatiri ale turcilor pentru cucerirea Constantinopolului.
Pe drum, el va fi martorul si, uneori, actorul invizibil al unor episoade istorice de mare intensitate: luptele politice dintre Biserica orientala si cea occidentala in preajma incercarii de unificare din secolul al XV‑lea, epidemia de ciuma si cruciada incheiata cu infringerea crestinilor la Varna, in 1444.
Hoinar liber de orice indatoriri, Ioannis porneste intr‑un periplu din dorinta de a‑si potoli setea de cunoastere.
Publicat postum, Tinarul Ioannis (1981) relateaza uimitoarea tinerete a protagonistului din Amantii din Bizant
