Un demers absolut obligatoriu il reprezinta si reconsiderarea scrierilor datorate autorilor bucovineni in diverse domenii de activitate, autori care in urma contextului istoric creat la noi dupa 1945 au intrat din ce in ce mai mult in uitare.
Bucovina in timpul primului razboi mondial si Unirea cu Romania 1.1.7.
Integrarea Bucovin.
Romanii bucovineni intre 1861 si 1914 1.1.6.
Bucovina in 1848/1849 1.1.5.
Administratia galitiana a Bucovinei 1.1.4.
Administratia militara a Bucovinei (1775-1786) 1.1.3.
Anexarea Bucovinei de catre Austria 1.1.2.
Schita istorica a Bucovinei 1.1.1.
Repere istoriografice 1.1.
CUPRINS Introducere 1.
Junimea, Iasi, 2003, 294 p.
Viata si opera , Edit. [4] Harieta Mareci, Teodor Balan (1885-1972). [3] Doina Alexa, Ion Nistor – dimensiunile personalitatii politice si culturale , Edit.
Institutului Bucovina &ndash
Basarabia, Radauti &ndash
Bucovina, 2000, 240 p. 113-120. [2] stefan stefanescu, Dimitre Onciul despre notiunea si caracterul istoriei , in RA, 2/1993, p. + 38 planse.
II, 560 p.
I, 714 p., vol. stiintifica, Bucuresti, 1968, vol. [1] Aurelian Sacerdoteanu, Dimitre Onciul, Editie critica ingrijita de Aurelian Sacerdoteanu , Edit.
Demersul nu este scutit de dificultati, daca avem in vedere faptul ca Teodor Balan si-a desfasurat cea mai mare parte a activitatii la Cernauti, ca multe dintre studiile si articolele sale sunt inchise in pagini de reviste care in parte si-au incetat aparitia si sunt greu accesibile, ca arhiva sa personala, cuprinzand lucari ramase in manuscris, corespondenta, copii dupa documente originale, lucrari proiectate, se afla in pastrare la mai multe institutii (Arhivele Nationale Istorice Centrale din Bucuresti, Directia Judeteana Suceava a Arhivelor Nationale, Muzeul National al Bucovinei Suceava).
Prin lucrarea de fata ne propunem sa aducem in fata dimensiunile personalitatii creatoare a lui Teodor Balan, unul dintre cei mai de seama istorici al Bucovinei, care sta cu cinste alaturi de alti slujitori bucovineni ai lui Clio, Ion Nistor, Dimitre Onciul, Sever Zotta.
Dupa 1990, apar asemenea intreprinderi mai mari sau mai mici, dintre care remarcam, alaturi de alte prezentari dedicate unor personalitati bucovinene, studiile dedicate lui Dimitre Onciul de academicianul stefan stefanescu [2] , lucrarea Doinei Alexa despre un alt mare istoric bucovinean &ndash
Ion Nistor [3] si a Harietei Mareci, axata pe analiza operei istoriografice a lui Teodor Balan [4] .
Aurelian Sacerdoteanu a fost primul care dupa cel de-al doilea razboi mondial readuce in atentie personalitatea unui istoric si arhivist bucovinean, afirmat pe deplin la Bucuresti, Dimitre Onciul [1] .
Demersul nostru se inscrie in randul incercarilor de reconstituire si restituire fata de cultura nationala a unor contributii datorate unor exceptionale personalitati creatoare pe care le-a dat Bucovina.
Indelungata lui viata, de-a lungul careia i-a fost dat sa traiasca mari satisfactii, dar si lovituri dureroase, este legata indisolubil de destinul Bucovinei si se identifica cu acesta.
Insa, Teodor Balan a fost mai mult decat istoric si arhivist - desi intre aceste coordonate se defineste cel mai clar activitatea sa - a fost cu adevarat un om de cultura, care s-a manifestat pe multiple planuri, si ca profesor, si drept culegator si editor de documente, si ca publicist.
Pentru arhivisti, Teodor Balan reprezinta un nume de referinta in istoria institutiei si ca pretuitor al arhivelor.
Specialistii in istoria Bucovinei stiu ca nu exista studiu serios in acest domeniu care sa treaca peste lucrarile lui Teodor Balan, si aceasta este si ipoteza noastra de lucru, extinzand-o si spre celelalte domenii abordate de istoric, de pilda istoria institutiilor medievale.
Pe taramul cercetarii istoriei Bucovinei, o contributie insemnata si-a adus-o si Teodor Balan (1885-1972), din pacate aproape necunoscut in constiinta publicului larg, iar printre istoricii nostri, in functie si de preocuparile fiecaruia, retinut poate ca editor al colectiei de Documente bucovinene si ca autor al unor studii cu privire la momentul 1848 in Bucovina.
Un demers absolut obligatoriu il reprezinta si reconsiderarea scrierilor datorate autorilor bucovineni in diverse domenii de activitate, autori care in urma contextului istoric creat la noi dupa 1945 au intrat din ce in ce mai mult in uitare
