Menite din nastere unui destin umil si supus puterii barbatului, pentru femeile trecutului exista doar perspectiva personajului de fundal.
Acele trasaturi pe care mai toti cronicarii le considerau a fi virtuti pentru monarhii de sex barbatesc – curajul fizic, indrazneala, inflexibilitatea, vigoarea erotica – erau stigmatizate atunci cand le caracterizau pe regine, ca aducatoare de rusine si dezordine, nedemne de adevarata «feminitate»...“ .
Cand se foloseau de farmecele lor pentru a-si seduce adversarii si a-i aduce de partea lor, se spunea despre ele ca sunt imorale pana la pierzanie.
Cand guvernau cu hotarare, erau considerate crude si neinduratoare.
Siguri de superioritatea lor si infiorator de misogini, astfel de barbati le-au infierat pe multe suverane si printese.
Istoria a fost scrisa cel mai adesea de barbati.
Portretele sale surprind atat splendoarea, cat si stridenta unor printese ramase in constiinta neamurilor, fie ca este vorba despre Cleopatra, Lucrezia Borgia sau Ecaterina II a Rusiei, despre Messalina, Christina a Suediei ori Margaret a Marii Britanii. „...
Prin felul de a-si duce viata, au starnit polemici si scandaluri, au ingrozit in aceeasi masura in care au fascinat.
Cronicar inzestrat, cu scriitura alerta si captivanta, Philippe Delorme ne ofera inspre degustare voluptuoase felii de istorie galanta a umanitatii.
Nesocotind valori fundamentale precum virtutea, blandetea, ascultarea – specifice educatiei feminine traditionale –, ele au ajuns de-a lungul vremii sa conduca popoare, sa infranga mentalitati si sa-si influenteze contemporanii.
Unele s-au dovedit insa firi aparte, care au rasturnat canoane si au marcat profund fata lumii.
Menite din nastere unui destin umil si supus puterii barbatului, pentru femeile trecutului exista doar perspectiva personajului de fundal
