Lucrarea de fata poate fi incadrata in categoria numita uneori haute vulgarisation sau, intr-un limbaj mai simplu: cu multe detalii stiintifice, dar intr-un stil cat mai accesibil tuturor celor pasionati de istorie, in general, si de istoria autohtonilor traci, in particular.
In acest fel, cititorii vor putea avea o privire de ansamblu asupra lumii tracilor, asupra credintelor si divinitatilor, asupra mostenirilor si supravietuirilor acestei lumi stravechi.
Este o lucrare interdisciplinara, in care abordarii lingvistice (Sorin Paliga) i se adauga o abordare antropologica asupra mitologiei si credintelor traco-dacilor (Alexandra Comsa), precum si o abordare arheologica a relatiei dintre arme si lupte, pe de o parte, si lumea sacrului, pe de alta parte (Catalin Borangic).
O lucrare cum este aceasta, care doreste sa abordeze credintele, mitologia si religia tracilor, trebuie sa raspunda si altor intrebari: Cand, unde si cum s-au format si s-au raspandit tracii? Au avut tracii un sistem mitologic inchegat? Au avut un sistem religios, cu alte cuvinte, au avut un sistem institutional al sacralitatii? Cum s-a produs romanizarea tracilor si pana la ce data putem vorbi de traci in sens etnic, lingvistic si cultural? Lucrarea pe care o propunem aici cititorilor nu este unicat in literatura de la noi, este insa prima sideocamdatasingura care propune un dialog permanent intre datele lingvisticii comparate, pe de o parte, si cele oferite de studierea textelor vechi, antice si postclasice, dar si a traditiilor populare, a folclorului, pe de alta parte.
Lucrarea de fata poate fi incadrata in categoria numita uneori haute vulgarisation sau, intr-un limbaj mai simplu: cu multe detalii stiintifice, dar intr-un stil cat mai accesibil tuturor celor pasionati de istorie, in general, si de istoria autohtonilor traci, in particular
