Tragicul e cartea de debut a lui Gabriel Liiceanu.
On peut pas ecrire impunement sur le tragique“..
Zece ani mai tarziu, dupa ce citise Jurnalul de la Paltinis si aflase ca autorul debutase cu o carte despre tragic, Cioran i-a spus acestuia: &bdquo
S-ar putea sa platiti candva acest debut.
Creezi o noua stare prin simpla staruinta.
El este raul care deschide un orizont al binelui in staruinta; o noua stare.
Tragicul nu este orice „rau“.
Insa ce sens poate avea infruntarea unei limite de nedepasit? De ce e nevoie ca elanurile fiintei noastre sa fie masurate prin tentativele depasirii unei limite care nu cunoaste un „dincolo“? S-ar putea – si aceasta este ipoteza discursului de aici despre tragic – ca intreaga noastra bogatie de fiinta sa vina din faptul ca suntem singurii care traim intr-un dialog imposibil.
Asadar, cu moartea ca limita de nedepasit.
Tragicul e definit ca intalnire a unei fiinte constiente finite cu propria sa finitudine perceputa ca limita.
Desi aparentele sunt ale unei monografii compuse in marginea unei categorii estetice, ea anunta de fapt volumul care va aparea douazeci de ani mai tarziu ca implinire a unui parcurs speculativ-filozofic: Despre limita.
Tragicul e cartea de debut a lui Gabriel Liiceanu
