Daca-mi spunea cineva acum doi ani asa ceva, cred ca-l trimiteam... - Claudia Nyerjak.
Ceea ce m-a uimit la tine din prima \'citire\' a fost chiar faptul ca scrii impecabil, cu toate ca graiul nostru ardelenesc are un plus de dificultate in ceea ce priveste ortografia.
Uite, eu, prin natura meseriei mele, sunt atenta la ortografie si punctuatie, insa nu in halul ala in care sa fac observatie unui necunoscut.
Te citesc cu drag si placere! Ai multe de oferit, iar noi suntem aici! - Eugenia Simona JurjiuNu-ti pierzi nicio clipa hazul cu care m-ai fermecat.
Tu stii sa povestesti frumos, real, simplu, fara exagerari, si nici de SF nu am dat pana acum.
Sunteti minunata! - Geanina CorinaSpontana? Nu! Geniala! Draga mea Aura, tu nu stii sa scrii.
Multumesc de invitatie, Aura! - Silvia GurauO carte care te face sa nu o lasi pana nu o termini, o carte pe care o traiesti.
Aveti doar grija sa visati frumos.
Azi cititi o noua carte, o noua concretizare a unui vis.
Cu drag si cu iubire, Aura.
Frumusetea cuvantului usor scris, pe intelesul tuturor, este o placere sa o parcurgi.
In visul tau.
Asa ca azi reafirm: visul de azi creeaza realitatea de maine.
Dar eu cred ca cel mai mult depinde de cat de tare crezi TU in el.
De circumstante, de noroc, de soarta, de imprejurari, etc.
In doar 6 luni, pe 17 mai 2018, a iesit de sub tipar Trairile Aurei.
Concretizarea unui vis depinde de multi factori.
Insa, cand mi-am dat seama ca visand n-aveam nimic de pierdut, din contra, doar de castigat, totul a devenit simplu si clar.
Pe 13 noiembrie 2017 am afirmat ca o sa scriu o carte.
Nu-s nici profet si nici Mafalda.
Ce visasem ieri, azi devenise realitate.
Nu pot s-o declar litera de lege sau adevar universal.
Care a devenit de altfel si motto-ul meu.
Al meu.
Ce ai de pierdut? Dar de castigat?Abia cand am rostit cuvintele astea in noiembrie 2017 pentru prima data, am realizat ca e un adevar.
Cu pro si contra.
Si-apoi apare intrebarea fireasca: „De ce nu?” Cand ai indoieli si esti cam sceptic, cand citesti ceva neverosimil si cam tras de par, cel mai bine e sa faci o lista.
Si-ti dai seama ca de fapt la baza fiecarei povesti sta un graunte de adevar.
Dar uite ca intr-un an, cand vezi ca (aproape tot) ce visezi azi (si este cat de cat plauzibil), maine devine realitate, incet-incet incepi sa crezi in basme si-n povesti. oare unde? Cu visul lui cu tot.
Daca-mi spunea cineva acum doi ani asa ceva, cred ca-l trimiteam..
