Tatiana Tibuleac a reusit un tur de forta cu acest prim roman al ei. - Radu Vancu.
Scurt si intens, romanul ei splendid impune o prozatoare de la care am cele mai mari asteptari.
Inceputul, un overflow de imagini furioase si hipnotice, aduce bine cu Portocala mecanica; de la un punct incolo, furia incepe sa se domoleasca, inlocuita de o visatorie paranoida coagulata in jurul figurii mamei, generand la foc continuu fraze cu nimic mai prejos decat cele ale Aglajei Veteranyi; iar ultima treime a romanului, in care o mama bolnava de cancer si un fiu asteapta moartea impreuna —ei bine, pentru intensitatea ei atat de particulara nu ii pot gasi Tatianei Tibuleac vreun corespondent.
Tatiana Tibuleac a reusit un tur de forta cu acest prim roman al ei
