Despre cercetarea amanuntita a viselor si, in special, a viselor lucide, ca spatiu al mintii umane in care atentia si vointa, judecata si morala, imaginatia si creativitatea nu se suspenda, ba chiar dau nastere unor trairi aparte, controlabile, marchizul de Saint-Denys scria la 1867: „[…] voi furniza partea mea de materiale pentru edificiul ce urmeaza a fi ridicat, lasand in grija unui arhitect mai priceput sa le completeze si sa il cladeasca.” Ceea ce s-a si intamplat, caci 33 de ani mai tarziu, in 1900, Sigmund Freud avea sa publice Interpretarea viselor, marcand nasterea oficiala a psihanalizei. – Utilitatea de a cuno. – Dublul principiu la care trebuie neaparat sa se raporteze toate evenimentele din vis. – Explicatia catorva vise incoerente si bizare. – Cum se formeaza primele vise. – Cum se trece de la veghe la somn. – Relatarea unui vis remarcabil si concluziile de tras 44 / Capitolul 4 Despre asocierea si inlantuirea ideilor; despre suprapunerea imaginilor; despre abstractiunile pure si viziunile monstruoase care se nasc din ele. – Consideratii despre monumentele de arhitectura si despre operele de arta ce ne apar in vis. – Un vis cu o florareasa si un vis cu un cersetor. – O prima examinare a catorva pareri materialiste. – De ce uneori avem viziuni de o limpezime perfecta, alteori avem viziuni confuze. – Diferenta dintre a visa si a gandi. – Amintirile ca negative fotografice. – Nihil est in visionibus somniorum quod non prius fuerit invisu. 40 / Capitolul 3 Viziunile pe care le avem in vis se pot defini ca reprezentare a obiectelor ce ne ocupa gandirea in ochii mintii. – Dobandesc pe urma obiceiul de a sti, visand, ca visez si imi observ in aceasta stare activitatea mintii. – Ma deprind sa-mi aduc tot mai bine aminte ceea ce am visat si ajung la convingerea ca nu exista somn fara vise. 31 / Capitolul 2 Jurnalul meu de vise si primele rezultate pe care le-am obtinut cu el. – De ce nu am participat la concursul Academiei in 1855 si sub ce forma am hotarat sa-mi public cercetarile astazi. – Sunt fortat sa-mi intrerup insa studiile, pe care le reiau mai tarziu. – Primele descoperiri si primele progrese pe aceasta cale. – La ce varsta si in ce imprejurari am inceput sa-mi insemnez Visele si apoi sa le studiez. – Pentru cine nu e scrisa aceasta carte.
Observations pratiques - Paris, Amyot, 1867. CuprinsUn adevarat manual pentru visatorii lucizi 5 / PARTEA I Ce trebuie sa ne asteptam sa gasim in aceasta carte si cum a fost ea realizata / Capitolul 1 Scurte preliminarii.
Celor carora viata li se pare un vis chinuitor le ramane totusi fericitul gand de-a se trezi in moarte.” Léon d’Herveyde Saint-Denys Titlul original: Leon d`Hervey de Saint-Denys - Les Reves et les Moyens de les diriger.
Sa faci insa uz cateodata de atentie si de vointa pentru a analiza un fenomen psihologic, pentru a retine sau a evoca o imagine surazatoare, pentru a stimula travaliul memoriei, pentru a coordona avantul imaginatiei, pentru a schimba cursul ideilor, acestea sunt actiuni care se indeplinesc intr-adevar usor, imediat ce mintea a dobandit un oarecare obicei [de a se observa pe sine in vis].” „Viata e vis. […] caci a gandi inseamna a visa.” „Sa urmaresc si sa stapanesc toate fazele unui vis, asta nu am reusit niciodata, nici macar nu am incercat vreodata.
Freud il citeaza pe Saint-Denys in cateva locuri, recunoscand astfel si influenta pe care ideile si munca de cercetare ale acestui cautator au avut-o in dezvoltarea teoriei analitice.„Nu sunt oare Visele a treia parte din existenta? Pentru cei care cauta, fenomenul visului nu este oare strans legat de marele mister al dualitatii psiho-corporale, pe care nu ne vom satura niciodata sa-l cercetam? In sfarsit, printre cei care se simt vii, exista cineva care sa nu pastreze, chiar si vag, amintirea vreunei viziuni fermecatoare, care sa-i fi lasat in minte o dulce si de nesters impresie?” „Ochii corpului nu se inchid fata de lumea reala, decat pentru a lasa ochii mintii sa se deschida in lumea fanteziei si a amintirilor.
Despre cercetarea amanuntita a viselor si, in special, a viselor lucide, ca spatiu al mintii umane in care atentia si vointa, judecata si morala, imaginatia si creativitatea nu se suspenda, ba chiar dau nastere unor trairi aparte, controlabile, marchizul de Saint-Denys scria la 1867: „[…] voi furniza partea mea de materiale pentru edificiul ce urmeaza a fi ridicat, lasand in grija unui arhitect mai priceput sa le completeze si sa il cladeasca.” Ceea ce s-a si intamplat, caci 33 de ani mai tarziu, in 1900, Sigmund Freud avea sa publice Interpretarea viselor, marcand nasterea oficiala a psihanalizei
