O carte de Aurora Liiceanu a aparut la editura Polirom: Asteptarea Penelopei .
Gatsby va fi omorât, din răzbunare, pentru crim.
Daisy și soțul ei s-au înțeles atât de bine cum să scape de nenorocirea provocată de ea pentru că-i uneau lașitatea și lipsa remușcărilor.
Ele n-au venit.
Tot singur va muri, așteptând vești de la Daisy, cu care intenționa să plece undeva, să dispară.
Dar trăiește singur într-un palat, încercând să-și recupereze trecutul, să dea viață unui vis care nu fusese niciodată mai mult de atât.
Fabulos de bogat. Și ajunge să fie foarte bogat.
Dorind să o aibă pe Daisy, nu se visa decât foarte bogat.
De asta se îmbogățise, pentru că dacă ar fi fost sărac Daisy nu l-ar fi vrut.
Vocea ei magnetică, cu care-i cucerea pe toți, râsul ei în care „se auzea clinchetul banilor“ îi dădeau de înțeles că prin bogăția lui îi va câștiga din nou iubirea.
O voia pe Daisy așa cum Pauline îl voia pe Hemingway.
Voia s-o scoată din acea casă și s-o aibă doar pentru el. În acest paradis trăia Daisy, obiectul cel mai de preț, pe care el și-l dorea cu ardoare. În toate camerele plutea o tihnă elegantă, o minunată atmosferă de bogăție și confort, cu obiecte frumoase, nespus de frumoase.
Era prima oară când intra într-o casă ca un paradis. Împreună cu alți ofițeri de la baza militară, mersese în vizită la Daisy. […] Nu uita momentul în care o cunoscuse.
Golul lăsat de Gatsby prin plecarea lui l-a umplut destul de repede cu un bărbat pe măsura pretențiilor ei, bogat, care să-i ofere o viață fără griji, așa cum trăise și până atunci. Știa că poate face ce vrea.
Era superficială, nu-și gândea prea mult acțiunile, nici trăirile și nici consecințele faptelor ei sau felul în care acestea îi afectau pe alții.
Totuși, această flacără era mai mult întreținută de nemulțumirea că este neglijată de soț și mai puțin de iubirea față de Gatsby.
Daisy i-a fost fidelă soțului ei, dar întâlnirea cu Gatsby, după cinci ani, a reaprins flacăra din trecut.
Cu toate acestea, nu voia să renunțe la stilul lor de viață.
El s-a întors cu intenția de a face studii, dar Daisy și-a schimbat aspirațiile și s-a căsătorit cu un tip bogat, cu aceleași preferințe ca ea, monden, petrecăreț, a făcut un copil cu el, dar el nu a întârziat s-o înșele, făcând-o să se simtă frustrată, uneori chiar tristă.
N-a fost să fie așa.
Pleca la război, dar ea avea să-l aștepte.
Despărțirea lor nu a fost foarte tragică, pentru că erau convinși că el se va întoarce.
Era atât de frumoasă, atât de atrăgătoare, era amețitor de cuceritoare.
Pentru Gatsby, Daisy era tot universul, țelul suprem al fericirii.
Prezenţa absenţei • Aştept 100 de zile: scadenţa grăbită • 51 de ani, 9 luni şi 4 zile: o aşteptare cât o viaţă • Aşteptarea şi personalitatea disociată Fragment din cartea Asteptarea Penelopei : În vara în care s-a înfiripat idila dintre Gatsby și Daisy, cei doi au fost prinși de o dorință frenetică de a rămâne mereu împreună.
Din cuprins: Mitul Penelopei, în trecutul îndepărtat şi astăzi • Vicleşugurile şi aventurile lui Odiseu • Penelopa cea cu două feţe? • Aşteptarea îndelungată: bănuieli, deghizări şi semne • Saudade.
Povestile fascinante pe care le relateaza ii au ca protagonisti, intre altii, pe Penelopa, mitica sotie a lui Ulise, pe Ernest Hemingway si pe prima lui sotie, Hadley, pe Gatsby al lui Scott Fitzgerald, pe cunoscutul niponolog Donald Keene si pe Florentino Ariza, eroul lui García Márquez din Dragostea in vremea holerei.
De ce unii asteapta ani la rind sa fie alaturi de persoana iubita, in timp ce altii nu au rabdare si isi continua viata fara sa mai priveasca in urma? Incercind sa inteleaga Asteptarea ca alegere voluntara care ne modeleaza destinul, Aurora Liiceanu se indreapta catre lumea literaturii si pune sub lupa citeva personaje a caror viata a fost marcata de asteptare, dar si personaje grabite, care nu stiu sa astepte.
O carte de Aurora Liiceanu a aparut la editura Polirom: Asteptarea Penelopei
