Cu toate ca aflam in kabbala un sistem complet al lucrurilor de ordin moral si spiritual, nu poate fi totusi apreciata nici ca filosofie, nici ca religie: avem in vedere faptul ca aceasta nu se sprijina nici macar in aparenta pe ratiune, pe inspiratie sau pe autoritate.
Adolph Franck.
Kabbala va fi comparata succesiv cu toate sistemele anterioare si contemporane cu care prezinta vreo asemanare si vom urma spre final cele mai recente scrieri kabbalistice.
Vom cauta sa aflam daca ea s a nascut in Palestina, sub influenta iudaismului, sau daca iudeii au imprumutat o fie dintr o religie, fie de la o filosofie straina.
Pe ultimul plan se va situa cercetarea originii si a influentei kabbalei.
Ne vom retrage in spatele cuvintelor lor, pe care le vom traduce cu exactitatea permisa de slabele noastre mijloace.
Se va incerca, de asemenea, prezentarea unei expuneri complete si fidele, la care vom contribui, in masura in care este posibil, precum insisi autorii acestei doctrine.
Vom incerca pentru inceput sa aflam in ce perioada s-a format kabbala ca sistem unitar, prin care carti s-a conservat pana in zilele noastre, cum au fost alcatuite aceste carti si cata incredere putem acorda autenticitatii lor.
Cei care din superstitie raman izolati de civilizatia contemporana lor vor abandona cu timpul inaltele speculatii generate de superstitii, cu scopul de a nu pastra decat mijloacele grosiere ce la origine au folosit la deghizarea cutezantei si profunzimii ideilor.
Este necesar deci, sa se evite eroarea facuta de multe personalitati ale domeniului, aceea de a amesteca ideile kabbalistice cu ideile elene sau arabe cu convingerea ca astfel confera acestora un plus de prestigiu.
Esential diferita de credinta religioasa, aflata sub autoritatea si protectia care au facut posibila aparitia ei, ea s-a integrat in istoria spiritualitatii umane intr-un mod surprinzator, gratie unei forme si a unor procedee care ar fi putut minimaliza interesul pe care il merita, care nu ar fi intarit convingerea in privinta importantei pe care o prezinta, daca inainte de a o face cunoscuta sub diversele ei aspecte, daca inainte de a aborda vreuna dintre problemele care ii sunt corelate, nu s-ar indica cu precizie locul pe care il ocupa printre operele gandirii, printre credintele religioase, printre sistemele filosofice si, in sfarsit, necesitatea sau legile care ar putea explica modalitatea aparte prin care s-a dezvoltat.
Kabbala nu reprezinta, asemenea majoritatii sistemelor create in Evul Mediu, produsul unei imbinari a acestor doua procedee intelectuale.
Cu toate ca aflam in kabbala un sistem complet al lucrurilor de ordin moral si spiritual, nu poate fi totusi apreciata nici ca filosofie, nici ca religie: avem in vedere faptul ca aceasta nu se sprijina nici macar in aparenta pe ratiune, pe inspiratie sau pe autoritate
