Clarificarea conceptual-juridica a notiunilor esentiale, a mecanismelor si a institutiilor juridice care stau la baza oricarei reglementari reprezinta conditia sine qua non pentru a obtine o lege echilibrata, in primul rand apta sa reglementeze in mod echitabil realitatile socio-economice supuse legiferarii si care, mai apoi, trebuie sa si ofere actorilor implicati in implementarea acelei legi fundamentul logico-juridic capabil sa conduca catre solutii cat mai juste si coerente, pe toata aria de aplicare a legii.
Acest volum face parte dintr-un proiect de mare anvergura, preconizat a cuprinde o trilogie a marilor modificari si a marilor ratari conceptual-juridice ale Codului de procedura fiscala abordate intr-o maniera interdisciplinara; ea debuteaza cu aceasta Perspectiva a dreptului administrativ, fiind continuata apoi cu Perspectiva dreptului civil (ce va include elemente ce ar putea constitui reperele unei teorii generale a obligatiei fiscale), pentru a fi incheiata cu Perspectiva (fiscal-)procedurala, in care vor fi evidentiate toate celelalte asemenea. pe de o parte, nulitatea si inexistenta actului administrativ-fiscal si, pe de alta parte, retragerea si revocarea acestuia), pe care, din pacate, reglementarea noastra fie nu le-a abordat deloc, fie, incercand sa o faca, neavand aportul doctrinar necesar - fundamentat pe sursele de documentare si legislative germane de unde Codul s-a inspirat la origini -, nu a avut nici o sansa de a ajunge la o reglementare adecvata, care sa corespunda menirii ce le trebuie conferita (e.g., decizia de reexaminare a deciziei de solutionare a contestatiei).
Urmeaza apoi notiuni juridice - pe care le putem considera - incidentale sau complementare contenciosului administrativ-fiscal (i.e. actiunea in dobanzi, exceptia de nelegalitate; tacerea Administratiei in solutionarea cererilor, inclusiv a contestatiilor, precum si modul de sanctionare a acesteia in contenciosul administrativ-fiscal; refuzul explicit de satisfacere a drepturilor si intereselor legitime la cerere sau din oficiu, cu particularitatile pe care le aduce Noul Cod, prin raportare la definitia actului administrativ-fiscal, analizata dintr-o Perspectiva comparativa cu cea a legislatiei germane, prin raportare la doctrina de drept fiscal aferenta acesteia). actul administrativ-fiscal sau decizia de solutionare a contestatiei; actiunea in daune vs.
Primele sunt notiuni uzuale ale contenciosului administrativ-fiscal, cum ar fi: obiectul principal al cererii de chemare in judecata, i.e.
Mai departe, sunt abordate si alte aspecte de drept administrativ esentiale ce privesc Marile modificari si ratari conceptual-juridice ale Noului Cod abordate din aceasta perspectiva. 554/2004, date fiind originile diferite ale celor doua reglementari, adica, germana si, respectiv, franceza.
Este identificata si analizata, de la bun inceput, problema fundamentala de conceptie juridica a Noului Cod: imposibilitatea alinierii sale cu Legea nr.
Prima parte a cartii, ce reprezinta volumul de fata, se concentreaza in mod special asupra perspectivei dreptului administrativ.
Aceasta nevoie cronica de clarificare conceptual-juridica a condus, in cele din urma, la aparitia acestui proiect inedit, dedicat marilor modificari si marilor ratari ale Noului Cod de procedura fiscala. (...) ori de cate ori un raspuns la o problema practica este dificil sau imposibil de dat pentru ca legea nu ofera suficiente elemente de ghidare in continutul sau, trebuie sa avem posibilitatea de a ne intoarce la concepte juridice si principii generale, iar cum in materia fiscala, (...) asemenea elemente sunt rareori abordate la nivel de detaliu, in special prin raportare la doctrina aferenta sursei legislative a legii fiscale generale romane (...), am considerat necesara si, speram, utila o prezentare detaliata a acestora.
Aceasta este concluzia la care ajunge si autorul cartii de fata, domnul Dan Dascalu, dupa o indelungata cariera in avocatura de nivel inalt, dar si dupa serioase incursiuni stiintifice pe taramurile teoretice ale dreptului, cu precadere, ale dreptului fiscal.
Clarificarea conceptual-juridica a notiunilor esentiale, a mecanismelor si a institutiilor juridice care stau la baza oricarei reglementari reprezinta conditia sine qua non pentru a obtine o lege echilibrata, in primul rand apta sa reglementeze in mod echitabil realitatile socio-economice supuse legiferarii si care, mai apoi, trebuie sa si ofere actorilor implicati in implementarea acelei legi fundamentul logico-juridic capabil sa conduca catre solutii cat mai juste si coerente, pe toata aria de aplicare a legii
