Alfabetul – ce spectacol Cu costume noi, de gală! Poţi să-l vezi, nu-i vreun obstacol, Chiar din banca de la şcoală. Apoi rând pe rând vin toate, Câte una se perindă, N de la cuvântul „noapte“, Apoi O de la „oglindă“… Z e cea care încheie Şirul lung de mici vedete – Literele sunt o cheie Pentru noțiuni complete! Iar când scena s-a golit, Rolul lor abia începe: Ne-apucăm toţi de citit – Oricine se va pricepe!. Ă vine cu pălărie, Urmând  cam supărat
B şi-un C de la „cutie“ Drept pe scenă au intrat. A e prima care trece Pe scenă, cu mare fală, Pentru voi ea va începe Alfabetul cu-ndrăzneală. Literele stau în rând – Sunt frumos aliniate, Fiecare ocupând Un rol între celelalte.
Alfabetul – ce spectacol Cu costume noi, de gală! Poţi să-l vezi, nu-i vreun obstacol, Chiar din banca de la şcoală
