„In primul an de facultate, am urmat cursul de arheologie al profesorului Radu Florescu.
Nu prin genealogii culturale, ci prin murdarirea sistematica a mainilor – ca in arheologie.“ – CATALIN PAVEL .
De la mormantul lui Adam si al Evei la cele ale soldatilor din Primul Razboi Mondial, de la papirusul orfic de la Mangalia la inscriptiile dintr-un bordel pompeian, cititorul e invitat sa participe la un experiment neobisnuit in dinamica istoriografica a iubirii.
Dar si ca obiectele – si oasele –, oricat de fragmentare, spun ceva ce textele despre iubire nu vor putea niciodata spune.
Cum altfel sa aflam cat de straina (sau nu) ne este o imbratisare anonima din Epoca Fierului?Studiile de caz propuse in acest volum arata ca dragostea n-a aparut odata cu romanul.
In preistorie de exemplu, acolo unde sursele scrise lipsesc, Arheologia e singura metoda, buna-rea, de a intelege ce se intampla intr-un cuplu.
In orice caz, asta mi-as fi dorit! Salut, prin urmare, un autor cu care ma identific admirativ: daca l-as fi intalnit in primul an de facultate, mi-ar fi devenit, probabil, model.“ – ANDREI PLESU „Uneori nu ne ramane decat sa reconstruim sentimentele plecand de la cultura materiala – chiar daca asta pare o ambitie nestiintifica.
Acum, citind cartea de fata despre «Arheologia iubirii», mi-am dat seama ca – si daca ramaneam arheolog – as fi ilustrat mai curand uneltele, optica, stilul si temele lui Catalin Pavel.
Profesorul a avut generozitatea sa-mi dea, la sfarsitul anului intai (cand cursul lui se incheia), un sfat parintesc: «Opteaza pentru arheologie, caci in anii care urmeaza o sa te inhate marii profesori Schileru, Frunzetti, Haulica si am sa te pierd!» Cam asa s-a si intamplat, dar interesul pentru lumea veche (consolidat si prin pedagogia lui Constantin Noica) a ramas viu si divers in continuare.
M-a pus sa invat, cat de cat, latineste si m-a luat, in practica de vara, la Capidava, santierul sau preferat din Dobrogea. „In primul an de facultate, am urmat cursul de arheologie al profesorului Radu Florescu
