„Fireste, cine marturiseste se si marturiseste.
S-o cetim ca zau ca merita!” Luca Pitu, Reintalnirea cu lumea lui „ca si cum”.
De aici a cules ea imbielsugata materia prima in vederea travaliului ei de imaginalizare a (i)realitatilor imediate [...] prin recurs la inconturnabila „impuritate” a discursului fictional postmodern, unde se revarsa de toate: eseu, notula, scriitura de fragment, intertext citational poetic, prozaic, ori paremiologic, autobiografeme des- si transfigurate. redactia unui saptamanal cultural, invatamantul superior, institutul de cerceturi, vacantele marine, escapadele montane, automobilismul, peregrinarea pedestra, lecturile cele mai obstinate, conversatiile cu oameni superinteligenti, conflictele cu obtuzii la nord de linia Marasesti–Oituz, sicanele marginitilor, imbecililor sau ticalosilor, ca si ale institutiilor nivelatoare, inamicele personalitatilor accentuate.
La viata ei va fi practicat Magda U.
Multe – mari+marunte.
Aceasta: Ce stratageme foloseste auctricea pentru a (se) marturisi? Raspunsul vine lin.
Drept care o intrebare se pune mintenas. „Fireste, cine marturiseste se si marturiseste
