In Arta macelaritului, Lindsey Fitzharris dezvaluie lumea socanta a chirurgiei secolului al XIX-lea si arata cum a fost transformata aceasta de progresele introduse de teoria germenilor si de antisepsie intre anii 1860 si 1875.
Sinistra si edificatoare, Arta macelaritului celebreaza triumful unui chirurg vizionar, ale carui eforturi de unire a medicinei cu stiinta ne-au adus in lumea moderna..
Ea ne face cunostinta cu contemporanii lui Lister – unii straluciti, altii de-a dreptul criminali – si ne poArta prin facultatile si spitalele sordide in care si-au invatat arta, prin morgile in care au studiat si prin cimitirele din care au furat cadavre.
Intr-o perioada in care operatiile erau cum nu se poate mai periculoase, in arena a intrat un personaj neverosimil: un tanar chirurg, quaker si melancolic, pe nume Joseph Lister, care avea sa elucideze misterul si sa schimbe cursul istoriei.
Fitzharris face o reconstituire dramatica a traiectoriei carierei lui Lister pana in momentul in care acesta a lansat indrazneata afirmatie potrivit careia germenii sunt sursa tuturor infectiilor si ei pot fi contracarati printr-un agent antiseptic aplicat pe rani.
Autoarea descrie amanuntit primele teatre de operatii - deloc potrivite pentru cei mai slabi de inger - si chirurgii care, activand inainte de generalizarea anesteziei, erau apreciati pentru viteza si forta lor bruta.
Acesti pionieri stiau ca urmarile unei operatii erau deseori mai grave decat betesugurile pacientilor si erau nedumeriti de infectiile persistente care mentineau cu incapatanare rata mortalitatii la un nivel ridicat.
In Arta macelaritului, Lindsey Fitzharris dezvaluie lumea socanta a chirurgiei secolului al XIX-lea si arata cum a fost transformata aceasta de progresele introduse de teoria germenilor si de antisepsie intre anii 1860 si 1875
