Abia in veacul fanariot devine Bucurestiul capitala necontestata a Tarii Romanesti.
Oras al credintei, impodobit cu nenumarate biserici ce starnesc uimirea calatorilor, dar si oras al deliciilor lumesti, Bucurestiul domnilor fanarioti (umili robi ai sultanului la Stambul, suverani atotputernici in Valahia) devine, gratie Academiei de la Sfantul Sava, o lumina a crestinatatii din Imperiul Otoman.
Ampla lucrare a lui Tudor Dinu, proiectata in doua volume, reinvie convingator imaginea capitalei intr-o epoca fascinanta, ce a pregatit trecerea la modernitatea romaneasca.
Volumul de fata va fi urmat de un al doilea – aflat actualmente in lucru –, dedicat altor aspecte ale lumii bucurestene din epoca fanariota (catastrofele naturale, administratia orasului, asistenta medicala si sociala, viata economica, traiul de zi cu zi, viata mondena, invatamantul si cultura, comunitatile alogene). .
Devastat de razboaie si navaliri parca nesfarsite, ingenuncheat de stihii si de molime periodice, orasul izbuteste sa renasca de mai multe ori din propria cenusa, dobandind de-acum un aspect eclectic si cosmopolit, deopotriva oriental si occidental.
Abia in veacul fanariot devine Bucurestiul capitala necontestata a Tarii Romanesti
