Am dorit sa facem mai multe precizari in debutul lucrarii, considerandu-le necesare pentru o mai buna intelegere din partea cititorilor a elementelor de noutate ce le vom prezenta.
In lumea actuala, hipertehnologizata, sunt la moda alte tipuri de razboaie: biologic, cybernetic informational, cosmic, etc..
La tehnologia existenta, in caz de conflict armat, o bomba termobarica desfiinteaza un astfel de dispozitiv de protectie.
Este si acesta un argument referitor la afirmatia facuta anterior, ca aceste obiective "nu mai sunt secrete de stat" ci doar curiozitati pentru marele public.
Istoria a demostrat ca in decembrie 1989, pe Nicolae Ceausescu "buncarul" nu l-a salvat de la maorte.
Nu ne putem abtine sa nu facem o observatie si anume ca buncarele si tunelurile existente au fost construite inainte si pe vremea lui Nicolae Ceausescu, urmatorii presedinti fiind doar beneficiari legali.
De aceea, vorbind despre “Buncarul presedintelui” am prezentat in carte si cate o biografie sumara, dar sugestiva a celor 5 presedinti care i-a avut Romania si care au fost potentialii beneficiari ai acestor lucrari.
Principalul beneficiar al acestor masuri este presedintele Romaniei, persoana cu cea mai inalta functie in statul roman, care in caz de forta majora devine comandant suprem.
Ele au fost plasate in subsolul constructiilor respective, avand un regim special de functionare si fiind gestionate de catre Ministerul Apararii Nationale.
Astfel de constructii au fost realizate la toate sediile politico-administrative si resedintele prezidentiale existente.
In ansamblul masurilor ce se iau pentru protectia inaltelor personalitati se afla si constructia unor astfel de obiective, care au folosinta pe termen foarte lung si care asigura, la caz de nevoie (conflict militar armat, revolte populare, stare de asediu, etc) conditiile si confortul necesar conducerii politice si militare a tarii pentru a isi putea desfasura activitatea in conditii de Securitate deplina.
In toate statele civilizate inaltele personalitati care se afla in conducerea politica si administrativa sunt protejate prin masuri speciale de Securitate impotriva amenintarilor de orice natura posibile a se declansa impotriva lor.
In cazuri extreme, pentru apararea persoanelor civile, in caz de necesitate, sunt amenajate drept buncare garaje, pivnite, tunele de tren sau de metrou.
In mod frecvent buncarele sunt subterane, sapate in munti sau amplasate in pesteri.
In acceptiunea lucrarii, buncar sau cazemata, este o constructie, de obicei din beton armat si otel, destinata apararii unor persoane militare sau civile impotriva atacurilor militare aeriene sau terestre.
Aceste aspecte nu au fost cunoscute de marele public si nu s-a vorbit aproape deloc in spatiul mediatic dintr-o pudibonderie greu de inteles, din moment ce s-au volatilizat documente privind prospectiuni geologice din arhiva Geomin.
Facem de la inceput precizarea ca ceea ce va vom dezvalui in paginile cartii nu cade sub incidenta reglementarilor in vigoare referitoare la apararea secretului de stat, deoarece aceste obiective au fost construite inainte de anul 1989, iar pozitionarea lor in incinta unor cladiri administrative din capitala Romaniei a fost cunoscuta de fortele armate straine, care intr-un fel sau altul si-au adus contributia la evenimentele din decembrie 1989.
Am dorit sa facem mai multe precizari in debutul lucrarii, considerandu-le necesare pentru o mai buna intelegere din partea cititorilor a elementelor de noutate ce le vom prezenta
