Volumul grupeaza tematic un amplu dialog intre Emil Brumaru si Veronica D.
Niculescu.
A trebuit sa treaca niste ani ca sa pricep si eu ca, probabil, din povestile noastre intersectate si decupate apoi sub forma de rubrica de revista chiar crescuse pe nestiute o carte.“ - Veronica D.
Aceste doua comentarii m-au frapat abia acum, la recitirea dialogurilor noastre adunate laolalta.
Si atunci comentariul a zburat pe langa mine aproape neluat in seama.
Carte pe care deja am inceput sa o scriem, iti atrag, cu viclenie, atentia!». nefortand nimic...
Peste o luna, iarasi: «Si revin la ideea scrierii unei carti, asa, in unda intamplarii...
Am ras ca de o ghidusie si, cu siguranta, nu m-am gandit la nici o carte.
De gandit».
Cred ca ar fi interesanta o carte cu viata, atat cat poate fi ea destainuita, a doi oameni de varste diferite... „In decembrie 2007, Emil Brumaru strecura dintr-odata intr-unul dintre comentariile sale pe blogul meu, cand erau in toi cine stie ce discutii nevinovate despre paiate, sobe sau pagini: «Si de aici o sa trec la altceva...
Cad castane din castani debordeaza de sensibilitatea caracteristica autorilor, iar dispozitia ludica cu care ne-au obisnuit deja transforma subiectele de discutie intr-un joc.
Peste toate acestea planeaza mereu literatura – uneori direct, vizand autori, opere si personaje, alteori indirect, ca un liant intre diversele teme abordate.
Se vorbeste despre viata, despre moarte, sunt depanate amintiri, sunt analizate traume din copilarie si mai recente, dar si momente emotionante din viata celor doi.
Niculescu publicat initial in rubrica „Diabloguri“ din Suplimentul de cultura.
Volumul grupeaza tematic un amplu dialog intre Emil Brumaru si Veronica D
