Istoria Frantei primei jumatati a secolului al XVI-lea este dominata de figura stralucitoare a Dianei de Poitiers.
Pe buna dreptate, François Bayrou (fost ministru francez al Educatiei in 1993), unul dintre prestigiosii sai biografi, originar ca si Henric din Pirinei, afirma in lucrarea Henri IV, le roi libre ca numele Margot, Corisande, Gabrielle (doar trei dintre doamnele galante care i-au marcat existenta) au, in traiectoria si destinul politic al celebrului suveran, o rezonanta egala ca importanta, cu nume precum Coutras, Arques sau Ivry, locurile unor celebre batalii victorioase cu fortele catolice, in efortul eroic de pacificare a regatului..
Acest suveran francez s-a impodobit in egala masura cu laurii iubirii si ai gloriei militare, cum poate nici un alt rege al Frantei n-a facut-o vreodata. (...) Henric al IV-lea reprezinta poate un tip unic de suveran care a intrat triumfator in istoriografie, in legenda si in literatura.
Bussy a fost, pentru contemporani, asa cum glasuieste epitaful sau, \'mignonul lui Venus si favoritul lui Marte&\'.
Insa, mai mult decat atat, in trecerea lui orbitoare si meteorica...
A fost un curtean stralucit, un spadasin remarcabil, dar un seducator si un politician imprudent, de o imprudenta care il va costa viata. (...) Pe Louis de Clermont, senior de Bussy d&rsquo
Amboise, Alexandre Dumas l-a infatisat cu talent literar, dar intr-o ipostaza vadit cosmetizata, in al sau roman Doamna de Monsoreau.
Viata ei se intersecteaza cu istoria regilor Francisc I si Henric al II-lea de Valois, suverani care au asigurat statului independenta si integritatea in plan teritorial, in pofida spiritelor galante inclinate spre aventura razboinica, reflex al unui Cavalerism tarziu, chiar muribund.
Istoria Frantei primei jumatati a secolului al XVI-lea este dominata de figura stralucitoare a Dianei de Poitiers
