Dumnezeu exista, ajunge sa asculti pietrele.
Olivier Clement.
Caci El este Cel cu totul altul si totodata este mai noi decat noi insine.
Dumnezeu este si arcul si sageata si tinta, inceputul, mijlocul si sfarsitul, centrul si circumferinta, sau mai curand Cel nesituat, Cel mereu dincolo si totusi locul nostru.
Fara El, noi nu am fi decat niste farame derizorii din univers si din istorie, niste bule la suprafata neantului, amoebe complicate de intamplare.
El este spatiul fara limite al libertatii noastre.
In El, fiinta lumii isi afla incandescenta.
In El nu mai suntem separati.
Dumnezeu exista, de asta putem noi sa ne vorbim, cu rabdare si respect...
Cei care se asaza la masa pacatosilor pentru a intrupa infinitul in dragoste.
Cei care se duc in pustie si a caror jertfa curata scapa lumea de asfixie.
Cei pe care-i arde cu absenta Sa.
Cei peste care Dumnezeu Isi revarsa razele.
Martorii Rasariturilor si Apusurilor.
Ajunge sa asculti, de-a lungul mileniilor, sfintii, inteleptii, prorocii, smeritii creatori de dragoste si frumusete, cei care tes neobosit in tesatura trupeasca un fir de vesnicie pentru a impiedica panza sa se rupa.
Dumnezeu exista, ajunge sa asculti pietrele
