Inginerul Mihai Rogai impartaseste de doua decenii drama emigrantilor romani.
Din cauza ca fizicianul de Broglie (laureat al Premiului Nobel pentru fizica) il ura pentru ca i-a demontat si contrazis tezele despre teoria ondulatorie a lumin.
In primul rand se poate mentiona aici fizicianul Nicolae Proca, descoperitorul mezonilor, unul dintre cei mai importanti fizicieni teoreticieni ai secolului XX si care a creat in Franta scoala de fizica teoretica nucleara.
Citind cartea, veti descoperi ca avem nu mai putin de alti 5 oameni de stiinta romani remarcabili, care au fost vaduviti de acordarea premiului Nobel, din invidie, din dispret fata de o tara mica sau din alte motive.
El a murit fara ca omenirea sa-si exprime recunostinta fata de semnalul de alarma tras, nedreptatea continua si astazi.
In loc sa-i fie acordat premiul Nobel, s-au gasit altii, mai tarziu, care sa se impauneze cu rezultatele cercetarilor lui.
Aceste idei ale lui nu au fost acceptate la vremea respectiva, insa astazi stim cu totii ca el a avut dreptate.
Un exemplu concludent in acest sens ar fi bioeconomistul Nicholas Georgescu-Roegen, care a fost primul om de stiinta care a atras atentia, prin lucrarea sa Legea entropiei ?i procesul economic (1971), asupra faptului ca dezvoltarea economica, tehnologica si stiintifica a omenirii nu rezolva problemele de mediu ambiant, ba din contra (“enunta si dovedeste ca rezolvarea problemelor de mediu sunt strans legate de progresul stiintific, tehnologic si informatic al societtii omenesti, dar numai existenta progresului generalizat al omenirii nu poate rezolva, de la sine, problemele ecologice create de oameni si de dezvoltarea lor“).
Pe langa genii romanesti universal recunoscute, precum Henri Coanda, Mircea Eliade, Emil Cioran sau Eugen Ionescu sunt si o pleiada de alti romani remarcabili in domeniul lor de activitate, poate cu nimic mai prejos decat cei mai-inainte mentionati, dar care nu au atins nivelul recunoasterii mondiale din diverse motive.
Tot Mihai Rogai i-a „redescoperit“ pe Petre Cristea, castigator al Raliului Monte-Carlo si pe Henri Negresco, cel care a construit celebrul hotel Negresco de pe Riviera Franceza.
Va las placerea sa le descoperiti singuri, dar merita precizat ca Mihai Rogai a fost primul care a scris despre originea (si) romana a Maicii Tereaza, a Winonei Ryder, sau a actorului Adrian Zmed, a celebrului muzician si interpret Art Garfunkel, il readuce in atentia opiniei publice pe Edouard de Max, unul dintre cei patru actori romani societari ai Comediei Franceze (alaturi de Jean Yonnel, Elisabeth Nizan – nascuta Elisabeta Saineanu –, si Maria Ventura) sau pe violonistul, compozitorul si dirijorul de muzica de film Carli Elinor, care a compus si compilat muzica la varianta originala a filmului lui Charles Chaplin „Goana dupa aur”.
Cu ravna si acribie, Mihai Rogai a rascolit bibliotecile europene, iar acum ne supune atentiei zeci de Celebritati mondiale care au ascendenta romaneasca.
Cu toate acestea este remarcabila.
A unui scriitor care traieste de pe urma condeiului.
Cartea de fata nu este una a unui „specialist“.
De aceea, intre Mihai Rogai si alti romani din strainatate care incearca sa-si uite limba, se autoizoleaza si isi boteaza copii cu nume de import, este o distanta ca de la zenit la nadir.
Lui Mihai Rogai nu-i este rusine ca este roman.
De departe, din Germania, Mihai Rogai continua sa fie roman si intelege sa- si apere dupa puterile sale obarsiasi vatra, in timp ce cativa sclifositi autointitulati oameni de cultura se chinuiesc s- o spurce.
Exilul sau emigratia nu i- au schimonosit sufletul, dimpotriva.
Stie si simte ca, daca ar face- o, e ca si cum i- ar da o palma mamei sale.
Spre deosebire de alti dezradacinati din emigratia romaneasca, Mihai Rogai nu- si calomniaza propriul popor, nu- l dispretuieste.
Un pribeag care nu- si uita radacinile si ale carui vise se petrec intotdeauna in Romania.
Din fericire nu unul politic, ci economic, care- si permite macar o data pe an sa- si potoleasca dorul de tara.
Fara a fi insa un ratacitor, Mihai a ajuns un pribeag.
Inginerul Mihai Rogai impartaseste de doua decenii drama emigrantilor romani
