„Bucureştiul fanariot e o urbe care se leagănă zi şi noapte în ritmul moleşitor al manelelor, cufundată în fumul ciubucelor, în superstiţii, zvonuri şi magice arome orientale, şi care se lasă asaltată în răstimpuri de frenezii endemice şi fără obiect, de tristeţi grele şi de melancolii fără nume.
Doina Ruşti coordonează colecţia Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă şi ţine cursuri de scriere creativă la Universitatea din Bucureşti..
Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (2008) şi Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române (2009).
Traduse în numeroase limbi, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze şi de recenzii laudative în publicaţii internaţionale.
Cel mai recent roman al său este Paturi oculte (2020), o metaforă a pandemiei. „După nopţi nedormite, după vise sinistre, după ce îşi făcuse planul să-l răpească din mănăstire, acest artist plastograf, ticluitor de înscrisuri, aventurier, un sensibil efeminat şi aşa mai departe, acest Pantelimon cu pantofiori roz, înveşmântat în mătase, a coborât din trăsură la Mănăstirea Antim, unde a locuit un an încheiat.“ „Poveştile vechi sunt ca nişte cufere, pline cu blănuri ori cu dantele, peste care cineva şi-a trecut degetele, lăsând în fibră singura aspiraţie care contează în scurta viaţă de om, ca să nu mai vorbim de cearşafuri, care nu uită niciodată carnea care le-a terfelit, ori de scrisori, mă refer la hârtia bătrână, impregnată cu vise şi, odată cu ele, de aromele care-au plutit prin odăi.“ Doina Ruşti DOINA RUŞTI, prozatoare de referinţă, cu certă contribuţie atât în neogotic, cât şi în realismul psihologic, apreciată pentru originalitate şi erudiţie epică, a scris trilogia fanariotă (Manuscrisul fanariot, Mâţa Vinerii, Homeric) şi romane cu miză socială puternică: Fantoma din moară, Lizoanca, Logodnica.
PLUS ILUSTRAŢII DE EPOCĂ.
Dar povestirile pe care ni le spune Doina Ruşti, despre iubiri imposibile, sprijinite pe documente şi scrise cu talentu-i bine cunoscut, ridică perdeaua de pe o lume cu obiceiuri, relaţii private nemiloase, comportamente surprinzătoare şi habitudini stranii.“ EUGEN NEGRICI 47 DE POVESTIRI FANARIOTE DESPRE AMORURI ŞI PASIUNI BIZARE: ÎNTÂMPLĂRI ADEVĂRATE, FAPTE ISTORICE, UN IMAGINAR ROMÂNESC ŞI O FORMULĂ EPICĂ MARCA DOINA RUŞTI.
Dacă ar fi atât şi tot ar fi de-ajuns. „Bucureştiul fanariot e o urbe care se leagănă zi şi noapte în ritmul moleşitor al manelelor, cufundată în fumul ciubucelor, în superstiţii, zvonuri şi magice arome orientale, şi care se lasă asaltată în răstimpuri de frenezii endemice şi fără obiect, de tristeţi grele şi de melancolii fără nume
