Prima Regina a Romaniei moderne, Elisabeta, a fost o demna purtatoare de coroana, sub a carei infatisare austera se ascundea, in fapt, un suflet de poet.
Va invitam sa le devoalam impreuna in filele (pe care unii le-ar putea considera, pripit, iconoclaste) ale cartilor din Colectia REGALA!.
Din amalgamul de trasaturi, uneori destul de greu de armonizat, au reiesit figuri luminoase, fascinante si, in ciuda locurilor comune livresti, absolut surprinzatoare.
Recunoscand rolul istoric jucat de cele cinci generatii ale Familiei Regale a Romaniei, nu putem sa le negam acestora nici calitatea de oameni ai timpului lor (…nu doar ai eternitatii!), de fiinte investite nu doar cu prerogativele dinastice ci si cu atributele lor pur umane, care au creionat si personalitatile puternice ale unor fiinte adesea patimase si chiar contradictorii, pe care nu ne-am propus sa le idealizam in vreun fel.
Fara contributia novatoare a Casei Regale nu se stie cand si cum Romania ar fi putut trece din feudalismul intarziat direct in epoca moderna, cum fara actiunile inspirate si deciziile intelepte luate (uneori, contra inimii si a glasului sangelui!) de Suverani (Regele Carol I, Regele Ferdinand si Regina Maria) niciodata nu s-ar fi putut infaptui, la 1 Decembrie 1918, unica Romanie Mare.
Impacarea cu sine si cu propriul sot a venit, totusi, in cele din urma, atunci cand batranetea numai senina nu-i putea fi din cauza contextului international intunecat, grevat de norii amenintatori ai razboiului care se apropia inexorabil&hellip
Personaj atipic pentru peisajul dinastic european al epocii sale, Regina Elisabeta a facut de toate, inclusiv reclame pentru o masina de scrisa si o marca de tigarete, ceea ce reaminteste, peste timp, doua dintre marile sale pasiuni: literatura si… fumatul! Colectia Regala (11 VOLUME) Istoria moderna a Romaniei (1866-1947 si, in fapt, pana in prezent) este imposibil de inteles fara analiza istoriei Casei Regale a Romaniei, ale carei personaje, de la Carol I la Mihai I, au marcat decisiv momentele cele mai importante ale ultimului veac si jumatate al Principatelor, Regatului si – vai! - Republicii Populare/Socialiste sau, revenind in valtoarea clipei, al unei Romanii fara de noima si identitate precisa, parca mereu pierduta in caruselul european si mondial.
Situatia a condus la o mare raceala si, apoi, la o instrainare de propriul ei sot incoronat, dupa care a urmat chiar un exil neoficial.
Nepotul lui Carol, Principele Mostenitor Ferdinand, se indragostise de fata, insa legea tarii nu-i permitea sa o ia de nevasta.
Apoi, s-a atasat de Elena Vacarescu, dar s-a vazut deposedata brutal si de fiica sa adoptiva, pe care Guvernul si Regele au izgonit-o din tara pe considerente dinastice si constitutionale.
Si-a pierdut unicul copil, o fetita, rapusa timpuriu de una din bolile copilariei, pentru care, in acea vreme nu exista vreun antidot.
De altfel, istoria o va retine mai degraba sub pseudonimul sau literar decat sub augusta titulatura princiara! Dar, dincolo de preocuparile pentru penita si acuarele, in inima Reginei a fost intotdeauna o mare tristete.
Prima Regina a Romaniei moderne, Elisabeta, a fost o demna purtatoare de coroana, sub a carei infatisare austera se ascundea, in fapt, un suflet de poet
