„Acest text, desi scris in inchisoare intre 1980 si 1981, este extraordinar de branche, asadar legat de o literatura contemporana internationala care tocmai in acei ani se interoga in privinta crizei conceptiei progresive si progresiste a timpului, si – in aceeasi vreme – cu totul in interiorul problemelor miscarii, in privinta crizei si a manifestarii asteptarilor si dorintelor sale revolutionare.
In ciuda infrangerii militare, in Italia, si in ciuda colapsului de-acum definitiv al sistemului socialist in lume, directia de cercetare a miscarii, in «laboratorul Italia», nu era inca franta.“.
Era vorba, prin urmare, de a intelege de ce liniaritatea temporala a perspectivei socialiste se afla in criza si cum, inauntrul crizei postmoderne, acea cupiditas comunista (si determinatia sa «distopica») ar putea sa-si regaseasca un loc. „Acest text, desi scris in inchisoare intre 1980 si 1981, este extraordinar de branche, asadar legat de o literatura contemporana internationala care tocmai in acei ani se interoga in privinta crizei conceptiei progresive si progresiste a timpului, si – in aceeasi vreme – cu totul in interiorul problemelor miscarii, in privinta crizei si a manifestarii asteptarilor si dorintelor sale revolutionare
