Ganditor al alteritatii, maestru al intertextualitatii, Schwob a scris o opera a carei capacitate seminala continua sa actioneze in domeniul literaturii contemporane.
In luna....
In 1899, publica traducerea Ultimele zile ale lui Immanuel Kant de Thomas de Quincey.
Steaua din lemn, 1897, este ultima sa povestire.
In 1896, apare Vies imaginaires (Vieti imaginare).
Din februarie pana in aprilie, publica Cruciada copiilor in Le Journal.
Incepand cu anul 1895, sanatatea lui Schwob incepe sa se degradeze.
In 1894, apar volumul Cartea lui Monelle si traducerea romanului Moll Flanders de Daniel Defoe.
In anul 1892, publica antologia de povestiri Roi au masque d’or (Regele cu masca de aur).
In 1891, ii apare culegerea, foarte apreciata de critica, Cœur double (Inima dubla), dedicata lui Robert Louis Stevenson, caruia ii tradusese romanul Sageata neagra: Povestea celor doua roze.
Debuteaza in 1888, cu povestirea Les Trois Œufs (Cele trei oua).
Citea de la varsta de trei ani si a debutat la 11 ani cu o recenzie a romanului lui Jules Verne, Capitan la cincisprezece ani.
Ambii sai bunici au fost rabini.
Un mare text merita si pretinde sa fie descifrat, ca si cum cel care il citeste s-ar afla in cautarea unei comori ascunse.” Denis Gombert„Steaua din lemn, sinteza laborioasa a temelor anterioare, in special cautarea identitatii si a gloriei cu riscul distrugerii si a tacerii, desavarseste demonstratia in jurul simbolului iudaic ambiguu al dublei stele a lui David.” Agnes LhermitteMarcel Schwob s-a nascut pe 25 august 1867 in Seine-et-Oise, Franta.
Sau daca exista, se afla in actul creator al lecturii.
Nu exista chei de lectura.
Depinde de acesta sa-i dea semnificatia pe care o doreste si sa-i decida soarta.
Ce opera!” Rainer Maria Rilke„Cartea lui Monelle este unul dintre acele texte rare care il solicita pe cititor sa contribuie la desavarsirea lui.
Sunt profund miscat.
Inamic al realismului si al naturalismului, considerand ca „adevaratul realism” este impresionismul, Schwob renunta la descrierea liniara, la conceptele consacrate de intriga si cronologie, militand pentru o altfel de naratiune, romanul „impresionist”, un antiroman, pe care il considera romanul viitorului.„Tocmai am citit de doua ori Cruciada copiilor de Marcel Schwob, cu adanca admiratie si veneratie.
Autorul lor, Marcel Schwob, catalogat uneori drept simbolist sau decadent, dar de fapt imposibil de etichetat, intelectual de o mare eruditie si sensibilitate, a exercitat o imensa fascinatie asupra contemporanilor sai si a influentat scriitori ca Alfred Jarry, Andre Gide, Stephane Mallarme, Jorge Luis Borges sau Roberto Bolano.
Consider ca o asemenea autoritate se datoreaza conceperii literaturii atat ca proiect, cat si ca spatiu, in aceeasi masura teoretizata, cat si narativizata, si documentata sau influentata de competente istorice si de optiuni teoretice originale, unde influentele germane ale lui Nietzsche si Schopenhauer le intalnesc pe cele ale scolii filosofice si filologice franceze.” Alexandre GefenCele trei capodopere de mici dimensiuni, Cruciada copiilor, Cartea lui Monelle si Steaua din lemn, apar pentru prima oara in limba romana.
Donator de teme si mecanisme de lucru, Schwob supravietuieste naufragiului estetic al simbolismului negru fiind unul dintre singurii autori republicati.
Ganditor al alteritatii, maestru al intertextualitatii, Schwob a scris o opera a carei capacitate seminala continua sa actioneze in domeniul literaturii contemporane
