1.
Administrările se pot face o dată la 3 – 5 zile (de exempl.
Administrare intraarticulară şi infiltraţii în ţesuturile moiDoza variază în funcţie de gradul inflamaţiei, de mărimea şi locaţia zonei afectate.
Terapia orală trebuie începută cât mai curând posibil.
Notă: calea de administrare intravenoasă sau intramusculară pentru dexametazonă trebuie folosită numai când există situaţii de boli acute sau care pun în pericol viaţa pacientului. de 2 – 3 ori pe zi. sau i.v.
La pacienţii cu neoplasm recurent sau inoperabil, continuarea terapiei poate fi eficientă la doze de 2,0 mg (0,5 ml) i.m.
După 2 până la 4 zile doza trebuie redusă treptat şi oprită după o perioadă de 5 până la 7 zile. la fiecare 6 ore până când simptomele de edem scad (de obicei după 12 până la 24 de ore). urmată de 4 mg (1 ml) i.m.
Edem cerebral asociat cu neoplasm: doza iniţială este 10 mg (2,5 ml) i.v. 6.4.).
Dexametazonă ROMPHARM 4 mg/ml soluţie injectabilă poate fi diluată cu clorură de sodiu 0,9% soluţie perfuzabilă, glucoză 5% soluţie perfuzabilă sau soluţie Ringer (vezi pct. a 3 mg/kg corp (0,75 ml/kg corp) timp de 24 ore. poate fi urmată de administrarea în perfuzie i.v.
Administrarea i.v.
Terapia cu doze mari se continuă numai până când starea pacientului se stabilizează şi în mod obişnuit nu mai mult de 48 – 72 de ore. de 2 - 6 mg/kg corp (0,5 până la 1,5 ml/kg corp), care se poate repeta la 2 până la 6 ore dacă şocul persistă. Şoc: o singură administrare i.v. Întreruperea tratamentului trebuie să se facă treptat.
Durata terapiei depinde de răspunsul clinic al pacientului şi imediat ce apare o ameliorare, doza trebuie ajustată la cea mai mică doză posibilă pentru a menţine răspunsul clinic dorit.
Doza uzuală se încadrează, de obicei, între 0,4 şi 24 mg (0,1 până la 6 ml) pe zi. (intramuscular) de dexametazonă este variabilă şi depinde de afecţiune şi de răspunsul pacientului la tratament. (intravenos) sau i.m.
Administrare intravenoasă şi intramusculară: doza administrată i.v.
Dexametazonă fosfat soluţie injectabilă se poate administra intramuscular, ca injecţie intravenoasă sau perfuzie intravenoasă, intraarticular sau sub formă de infiltraţii în ţesuturile moi.
Această doză trebuie reevaluată frecvent pentru stabilirea dozei adecvate necesară menținerii sub control a activității bolii. 4.2 Doze şi mod de administrare DozeNotă: Toate dozele sunt exprimate ca mg fosfat de dexametazonă.
Trebuie utilizată cea mai mică doză eficace pe o perioadă de timp cât mai scurtă.
Utilizarea trebuie să fie asociată cu administrarea sistemică concomitentă a unui tratament cu antibiotice corespunzător şi măsurile de susţinere de care pacientul are nevoie.
Lipsesc dovezile care să ateste că utilizarea corticosteroizilor în cazurile de şoc septic afectează mortalitatea pe termen lung.
Dozele mari de dexametazonă sunt destinate tratamentului complementar din şoc, în care sunt necesare doze mari de corticosteroizi.
Indicaţii pentru administrarea de scurtă durată: stări alergice acute severe precum edem angioneurotic sau exacerbări acute ale unor boli cronice alergice precum astm bronşic sau boala serului.
DATE CLINICE4.1 Indicaţii terapeuticeDexametazonă soluţie injectabilă este indicată în toate situaţiile acute în care terapia orală cu glucocorticoizi nu este posibilă: şoc hemoragic, traumatic, chirurgical, de origine septică; edem cerebral asociat cu neoplasm cerebral; boli inflamatorii ale articulaţiilor şi ţesuturilor moi precum artrită reumatoidă.
FORMA FARMACEUTICĂSoluţie injectabilă.
Soluţie limpede, incoloră sau slab brună.4. 6.1.3.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct.
COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂUn mililitru soluţie injectabilă conţine fosfat de dexametazonă 4 mg (sub formă de dexametazonă fosfat de sodiu 4,37 mg echivalent la 3,3 mg/ml dexametazonă bază).
DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUIDexametazonă ROMPHARM 4 mg/ml soluţie injectabilă2. 1
