Aparute la 1840 in Marea Britanie, intr-un remarcabil spirit novator ce-si croia drum in conservatorismul tipic britanic, timbrele au avut rolul de a atesta plata taxelor postale pentru corespondentele expediate.
Este o carte care se adreseaza tuturor celor care au fost atrasi – unii mai mult, altii mai putin, in copilarie, la adolescenta sau la maturitate – de marcile postale..
Lucrarea este un util instrument de lucru pentru artisti, critici si istorici de arta sau filatelisti.
Unii, precum Serban Zainea, Atanase Avramescu sau Ilie Mihaiescu, au fost chiar angajatii Bancii Nationale a Romaniei, altii doar colaboratori.
Volumul a reusit sa acopere multe din petele albe care existau in domeniul machetarii marcilor postale, dar fiind o lucrare de pionierat nu epuizeaza subiectul si trebuie privita ca o invitatie pentru noi cercetari in acest interesant domeniu.„Dictionarul machetatorilor marcilor postale romanesti” este rodul unei asidue cercetari desfasurate de autor de-a lungul mai multor ani, in biblioteci si arhive.
Demetrescu, Horatiu Dimitriu, Alexandru Ionescu-Iasi, Ilie Mihaiescu, Ary Murnu, Costin Petrescu si Serban Zainea.
Dintr-un sir mai lung enumeram pe Atanase Avramescu, Ludovic Bassarab, Ioana Bassarab-Starostescu, Alexandru Bratescu-Voinesti, George Chirovici, Stefan Constantinescu, Ion Dem.
Pe langa acestia, printre realizatorii marcilor postale romanesti se numara arhitecti si scenografi.
Constatam cu satisfactie ca multi dintre realizatorii de marci postale sunt si machetatori de bancnote, monede si medalii.
In dictionar sunt prezenti artisti plastici consacrati si artisti ale caror nume nu sunt foarte cunoscute publicului larg.
Volumul de fata incearca, intr-un demers recuperator, sa identifice si sa prezinte designerii marcilor postale romanesti.
Asa se face ca subiectul este putin cunoscut.
La randul lor filatelistii au neglijat pe nedrept pe designerii care au machetat marcile postale.
Cu toate ca este indiscutabil un domeniu artistic, machetarea timbrelor nu a constituit un subiect interesant pentru istoricii de arta pentru ca nici artistii nu au fost foarte tentati de acest domeniu.
Prin grafica marcile postale apartin artelor plastice, iar mesajul vizual pe care-l transmit aseaza timbrele in domeniul culturii.
Cartea domnului Cristian Scaiceanu abordeaza in premiera in Romania domeniul designului de marci postale.
Facea referire la un anunt din presa britanica a acelor vremuri, prin care o anume lady cauta marci postale dezlipite de pe scrisori pentru … a-si tapeta budoarul! Viitorul l-a contrazis pe respectabilul inventator, caci la 1900 erau peste 1.000.000 de filatelisti in lume.
Faptul ca marca postala este in primul rand un vector de cultura explica dezvoltarea colectionarii timbrelor.
Intrebat, la scurt timp dupa aparitia marcilor postale, despre acest lucru a raspuns foarte clar ca nu vede niciun viitor pentru aceasta indeletnicire, de care se ocupa doar femeile care nu au ce face.
Interesant este faptul ca inventatorul marcii postale, Sir Rowland Hill, nu a intuit dezvoltarea pe care o va lua in timp colectionarea timbrelor.
Toate acestea au cucerit si au schimbat lumea.
Spunem spirit novator pentru ca in secolul al XIX-lea in insulele britanice au aparut telefonul, locomotivele si calea ferata, fotbalul si rugby-ul si, nu in ultimul rand, marcile postale.
Aparute la 1840 in Marea Britanie, intr-un remarcabil spirit novator ce-si croia drum in conservatorismul tipic britanic, timbrele au avut rolul de a atesta plata taxelor postale pentru corespondentele expediate
