„Cand Pierre Nora spunea ca, in aceasta era a comunicatiilor, istoria se face in salile de redactie, de la ziare, radio, televiziune, n-avea cum sa cunoasca unul din exemplele cele mai graitoare intru confirmarea acestei conceptii, pe Noel Bernard.
Si l-a sfintit.“ - Monica Lovinescu.
In ea, si-a cucerit locul.
Noel Bernard trebuie redat memoriei romanesti.
Daca impotriva ei nimeni nu mai poate lupta, un lucru sta in posibilitatea noastra a tuturor: sa curmam uitarea ce sterge din cumplita istorie a totalitarismului de la noi numele unuia dintre cei care au luptat cu o reala eficacitate tocmai impotriva acestui sens pocit al istoriei.
Cu el in frunte, Europa Libera n-a fost numai un post de radio avand meritul de a informa o tara supusa dezinformarii sistematice, ci si o replica activa la orwellianul Minister al Adevarului ce pusese Romania, ca tot estul Europei, sub semnul minciunii ofensive.(...) Inainte de a deveni in Romania acelor ani un mit, o legenda vie, Noel Bernard a inteles instinctiv ca opinia publica din tara nu trebuie doar informata dar si formata si ca orice libertate se cere precedata de o pedagogie a ei.(...) Moartea lui mi s-a parut in decembrie ’89 poate si mai nedreapta ca atunci cand se savarsise.
Deoarece Noel Bernard n-a fost doar un gazetar in acceptia clasica a cuvantului - oricat de remarcabil - ci a si participat la refacerea unei istorii stalcite. „Cand Pierre Nora spunea ca, in aceasta era a comunicatiilor, istoria se face in salile de redactie, de la ziare, radio, televiziune, n-avea cum sa cunoasca unul din exemplele cele mai graitoare intru confirmarea acestei conceptii, pe Noel Bernard
