Dintre marii dascÄli ai Blajului, Augustin Bunea a avut în postumitate cel mai vitreg destin.
Remarcând calitÄĹŁile intelectuale Ĺźi sufleteĹźti ale tânÄrului fÄgÄrÄĹźean, îl trimit la studii la Roma, la De propaganda fide, acolo unde Ĺźi-au desÄvârĹźit învÄĹŁÄtura marii sÄi înaintaĹźi, începând cu reprezentanĹŁii Ĺžcolii Ardelene..
Un moment important în biografia sa intelectualÄ este anul 1877, când se transferÄ la liceul din Blaj, unde erau profesori câĹŁiva dintre cei mai învÄĹŁaĹŁi cÄrturari ardeleni: Timotei Cipariu, Ion Micu Moldovan, Constantin Papfalvi Ĺź.a.
Elevii citeau cu interes revista Convorbiri literare, Ĺźi, dupÄ modelul ei, au tipÄrit câteva numere dintr-o revistÄ ĹźcolarÄ, ConversaĹŁiuni, în paginile ei colaborarea cea mai importantÄ era a lui Augustin Bunea ; puneau în scenÄ piese de teatru, Ĺźi atunci când s-au gândit sÄ interpreteze teatru de Schiller, tot lui i-au repartizat rolul cel mai dificil, pe care l-a interpretat memorabil. 194-200), aflÄm cÄ a fost un elev eminent, cu rezultate strÄlucite, îndeosebi la literatura românÄ (profesorul îi lÄuda compoziĹŁiile Ĺźcolare, iar în secret scria poezii) Ĺźi la limba latinÄ.
Album în amintirea canonicului Augustin Bunea , Tipografia Seminarului Greco-Catolic, 1910, pp.
Din amintirile lui Andrei Bârseanu (v.
Gimnaziul îl urmeazÄ la BraĹźov, între 1870-1877, unde este coleg de clasÄ, de camerÄ Ĺźi bun prieten cu Andrei Bârseanu, viitorul scriitor Ĺźi preĹźedinte al Astrei. ÎĹźi începe studiile în satul natal, în Vad, Ĺźi le continuÄ într-un sat vecin, Ohaba, unde încheie cursurile Ĺźcolii primare.
TatÄl sÄu, Arsenie Bunea, era preot Ĺźi îĹźi avea originea în TiliĹźca, satul frumos din MÄrginimea Sibiului; dupÄ mamÄ era nepotul lui David baron Urs de Marginea, vestitul ofiĹŁer cÄruia îi va purta o vie admiraĹŁie toatÄ viaĹŁa.
Augustin Bunea s-a nÄscut la 4 august 1857 la Vad, în Ţara FÄgÄraĹźului, de unde au venit la Blaj timp de douÄ secole Ĺźi mai bine ierarhi ca întemeietorul Blajului, Inochentie Micu Klein, episcopul voievod, Mitropolitul Vasile Suciu, Vasilie VodÄ supranumit de Nicolae Iorga Mitropolitul Marii uniri, Ĺźi atâĹŁia dascÄli Ĺźi cÄrturari, începând cu Augustin Bunea , istoricul Ĺźi oratorul, Ĺźi terminând cu Virgil Fulicea, sculptorul.
Iorga ca istoric erudit Ĺźi informat al Transilvaniei, elogiat de mari personalitÄĹŁi ale vremii pentru talentul sÄu oratoric, opera sa nu a cunoscut nici o reeditare de mai bine de un secol de când a fost tipÄritÄ; nu s-a învrednicit nici de pomenirea Ĺźi exegeza operei sale cu prilejuri festive, aĹźa cum se obiĹźnuieĹźte în calendarul cultural al unui popor.
Apreciat de N.
Dintre marii dascÄli ai Blajului, Augustin Bunea a avut în postumitate cel mai vitreg destin
