In ciuda importantei sale, Emigrarea din Romania in Turcia nu a fost analizata de specialistii din cele doua tari la nivelul si profunzimea pe care le merita.
Dar omul!?!” - Metin Omer.
Nici cainele nu vrea sa isi paraseasca patria, locul in care s-a nascut.
Unii au ajuns, altii au murit pe drum.
Apoi s-au intors pe drumul din care venisera si au incercat sa ajunga din urma carutele care plecasera.
Zona era pustie.
Au latrat, au latrat, au latrat, dar nimeni nu le-a deschis usa, nu le-a dat de mancare.
Insa stapanii lor se indreptau spre Anatolia.
S-au intors acasa si latrau in cautarea stapanilor.
O perioada, cainii care plecasera cu emigrantii s-au intors la locurile lor.
Imediat au sosit bufnitele care au scos strigate de jale de parca cineva ar fi murit. (…) Apoi, seara, acele case pline de viata au ramas intunecate si goale.
Toti au coborat, de la copii la batrani s-au intors spre mezarlac si, deschizandu-si palmele, s-au rugat. cimitirul musulman), ca si cand cineva ar fi dat un ordin, s-au oprit toate carutele. (…) Chiar langa mezarlac (n.n. (…) Au inceput sa mearga spre Constanta de parca o faceau fortat, cu carutele scrasnind, cu caii impotrivindu-se, cu femeile plangand, cu copiii care plangeau si jeleau, cu barbatii care aveau capetele plecate incercand sa nu se uite in urma.
Cainii latrau, nici ei nu voiau sa plece.
Grupul a inceput sa iasa usor-usor din satul nostru, din pamanturile noastre.
Apoi, „au pornit la drum dar, incet-incet (…) caii parca nu voiau sa mearga, pasii erau facuti fara tragere de inima, cu greu, de ziceai ca nu vor sa plece din acele pamanturi.
La final, toti si-au ridicat palariile in semn de respect pentru oameni si locuri.
Acesta a spus ca au trait in Dobrogea cu toata lumea in fratie, ca pamantul acestei zone a devenit parte a fiintei lor si ca isi parasesc patria pentru a se intoarce in propria tara.
In ziua in care grupul se pregatea sa plece, inainte de a porni spre portul Constanta unde urmau sa se imbarce pe vaporul a carui destinatie era Turcia, liderul grupului, hogea Salim, imamul din Babadag, a tinut un discurs in fata locuitorilor romani si bulgari care se adunasera sa ii conduca.
Karpat marturisea ca cea mai puternica amintire a perioadei din viata sa petrecuta in Romania a fost Emigrarea unui grup de familii din satul sau natal Armutlu (azi Turda, judetul Tulcea), in anul 1935.
Hakan Kırımlı, Universitatea &bdquo
Bilkent”, Ankara Intr-o carte-interviu publicata in anul 2010, istoricul Kemal H. dr. univ. - prof.
Speram ca si emigrarile de dinaintea Primului Razboi Mondial si de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial sa fie analizate cu aceeasi rigoare stiintifica de autor si alti cercetatori.
Prin continutul ei, lucrarea aduce o contributie nu numai intelegerii relatiilor romano-turce, ci si istoriei locale ale turcilor din Balcani, tatarilor crimeeni si gagauzilor.
Pe langa abilitatea in cercetare, faptul ca acesta poate sa priveasca si sa inteleaga fenomenul din pozitii diferite, „din interior si din afara”, aduce un plus de valoare lucrarii.
Autorul a folosit intr-un mod echilibrat documente din arhivele romanesti si turcesti, dar si alte surse.
Lucrarea lui Metin Omer, care se concentreaza pe emigrarile din Romania in Turcia intre cele doua razboaie Mondiale, este un demers stiintific unic in domeniu.
Cartea pe care o aveti in mana este o exceptie.
In ciuda importantei sale, Emigrarea din Romania in Turcia nu a fost analizata de specialistii din cele doua tari la nivelul si profunzimea pe care le merita
