Sub pretextul unor Scrisori adresate lui Osip Mandelştam(alintat Osea ) – dar termenul de pretext riscă să fie exterior şi aproapefrivol în raport cu semnificaţiile de ordin moral şi estetic ale acesteicorespondenţe -, BAS comentează momente, scene, atitudini din opera şi dinbiografiile unor scriitori precum Faulkner, Babel, Gorki, Tolstoi, Dostoievski( Dosto ), Bulgakov, Flaubert etc.
Punctul de plecare este, de obicei, Osip Mandelştam a căruifigură tragică funcţionează ca un fel de mişcător nemişcat în reţeaua deanalogii şi reminiscienţe (livreşti şi nu numai) dezvoltată de autor.
O vor constata până şi scepticii.
Cosmin Ciotloş
Vezi o înregistrare de la evenimentul de lansare aici.
Diferenţa se vede cuochiul liber: aşa cum o citeşte Bogdan-Alexandru Stănescu, literatura are unsens.
Pe de altă parte (şi, aş zice, în primul rând), dinsubteranele acestei cărţi răzbate o aspră diatribă adresată celor care astăzimimează actul lecturii, profesionişti cu patalama (dar fără imaginaţie),dispeceri, de fapt, ai unor truism mai vechi sau mai noi.
E atât de sigur că scrisul înseamnă viaţă încât operează adevărategrefe de sensibilitate (alipind, de pildă, fanteziile lui Flaubert cu episoadetrăite de Joyce). În plus, pentru el, epifaniile există, aşa că n-arenicio sfială în a-l convoca, peste timp şi peste lumi, chiar pe OsipMandeleştam, fiind încredinţat că, într-un fel sau altul, acesta îl vaînţelege.
E energic şi acaparator înfaţa literaturii bune.
Bogdan-AlexandruStănescu citeşte şi reciteşte mari scriitori cu o frenezie de care alţii nusunt capabili nici măcar în scenele de zi cu zi.
Nu e exclus să ajungă să o şi scrie.
Mircea MartinAvem, pe de-o parte aici, în Enter Ghost, pledoaria şi memorialul unui tânăr comparatist de ceamai bună calitate.
De altfel, fiecare epistolă este o proză confesivă,ritmată dramaturigic, cu reveniri şi mici paranteze polemice.
Bogdan-Alexandru Stănescu dovedeşte din aceste pagini căştie să citească marea literature.
Citatelealese, insistenţele analitice, observaţiile psihologice ale acestuia deconspirăun ochi de prozator.
Sub pretextul unor Scrisori adresate lui Osip Mandelştam(alintat Osea ) – dar termenul de pretext riscă să fie exterior şi aproapefrivol în raport cu semnificaţiile de ordin moral şi estetic ale acesteicorespondenţe -, BAS comentează momente, scene, atitudini din opera şi dinbiografiile unor scriitori precum Faulkner, Babel, Gorki, Tolstoi, Dostoievski( Dosto ), Bulgakov, Flaubert etc.
Punctul de plecare este, de obicei, Osip Mandelştam a căruifigură tragică funcţionează ca un fel de mişcător nemişcat în reţeaua deanalogii şi reminiscienţe (livreşti şi nu numai) dezvoltată de autor
