Søren Aabye Kierkegaard a inmanat tipografiei manuscrisul sau la Epilog nestiintic definitiv la Farame Filozofice (Afsluttende uvidenskabelig Efterskrift til de philosophiske Smuler) in luna Decembrie 1845, iar cartea a aparut in Copenhaga pe data de 28 Februarie 1846 in 500 de exemplare, acelasi tiraj ca al traducerii de fata.
Si dupa cum observa si poetul danez Benny Andersen: „un Epilog poate fi tot un fel de carte”.
Adrian Arsinevici.
Felicitam deci cititorul virtual pentru inspiratia de a alege acest (desi mai putin cunoscut in Romania) Epilog.
Kierkegaard (SK), s-ar putea intreba daca au timp sau curiozitate suficienta sa citeasca o carte groasa (vorba danezului) „ca o caramida”, pe care contemporanii lui SK nu s-au prea inghesuit sa o cumpere si intitulata cam la fel de expresiv si incitant ca: Divanul sau Galceava inteleptului cu lumea.
Cititorii romani ai altor scrieri pseudonime kierkegaardiene, rasfatati cu titluri oarecum mai ispititoare sau impresionante ca: Jurnalul seducatorului, Frica si cutremur, Boala de moarte, Conceptul de anxietate, care au desteptat uneori curiozitatea chiar unor persoane blazate sau nefamiliarizate cu gandirea lui S.
Un an mai tarziu se vandusera in Danemarca 119 exemplare.
Søren Aabye Kierkegaard a inmanat tipografiei manuscrisul sau la Epilog nestiintic definitiv la Farame Filozofice (Afsluttende uvidenskabelig Efterskrift til de philosophiske Smuler) in luna Decembrie 1845, iar cartea a aparut in Copenhaga pe data de 28 Februarie 1846 in 500 de exemplare, acelasi tiraj ca al traducerii de fata
