Ce găsiţi în acest prospect:1.
Părinţii trebuie informaţi să contacteze medicul dacă apare starea de vomă sau iritabilitate în timpul hrănirii. Eritromicină Atb împreună cu alte medicamenteSpuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi, aţi utilizat recent sau s-ar putea să utilizaţi orice alte medicamente. Adresaţi-vă medicului în condiţiile în care mai luaţi: acenocumarol, alfentanil, astemizol, bromocriptină, carvedilol, cilostazol, ciclosporină, digoxină, dihidroergotamină, disopiramidă, ergotamină, hexobarbitonă, metilprednisolon, midazolam, omeprazol, fenitoină, chinidină, rifabutină, sildenafil, tacrolimus, terfenadină, teofilină, triazolam, valproat, vinblastină şi antifungice, de exemplu fluconazol, ketoconazol şi itraconazol, cisapridă, astemizol, ebastină, amiodaronă, bretilium, antiaritmice, sotalol, vincamină, halofantrină, pentamidină, sultopridă, rifampicină, fenitoină, carbamazepină, fenobarbital, sunătoare, lovastatină şi simvastatină. În cazuri rare poate fi redus efectul pilulelor contrace.
ERITROMICINA Atb împreună cu alte medicamente). - Dacă aveţi o boală gravă renală (insuficienţă renală), este favorizată acumularea unor cantităţi excesive de antibiotic cu risc de hipoacuzie tranzitorie; în caz de tratament prelungit se recomandă micşorarea dozei. - Au fost raportate cazuri de stenoză pilorică hipertrofică infantilă, care apare la copii în urma tratamentului cu eritromicină.
Copiii născuţi de femei tratate în timpul sarcinii cu eritromicină orală pentru sifilis în stadiul timpuriu trebuie trataţi ulterior cu un regim adecvat de penicilină. - Există rapoarte care precizează că ERITROMICINA poate agrava slăbiciunea musculară în cazul pacienţilor cu miastenia gravis. - ERITROMICINA interferă cu determinarea fluorimetrică a catecolaminelor urinare.- A fost raportată rabdomioliză, cu sau fără insuficienţă renală, la pacienţii cu afectare severă cărora li s-au administrat eritromicină şi statine. - Dacă suferiţi de astm bronşic şi sunteţi sub tratament cu teofilină, monitorizaţi concentraţiile plasmatice ale teofilinei şi urmăriţi eventuala apariţie a simptomelor caracteristice intoxicaţiei cu teofilină (vezi pct.
Este necesară monitorizarea antecedentelor medicale deoarece apariţia Clostridium difficile asociat diareei a fost raportată după două luni de la administrarea medicamentelor antibacteriene. - Există rapoarte care sugerează că ERITROMICINA administrată în cantităţi adecvate pentru a preveni sifilisul congenital, nu afectează fătul.
Clostridium difficile asociat diareei trebuie să fie luat în considerare de toţi pacienţii care prezintă diaree după utilizarea de antibiotice.
A fost raportată rar afectarea ficatului, inclusiv creşterea nivelului seric al enzimelor hepatice şi/sau inflamaţie a ficatului, cu sau fără colorarea în galben a pielii sau a albului ochilor, în timpul administrării eritromicinei. - A fost raportată colita pseudomembranoasă la aproximativ toate medicamentele antibacteriene, inclusiv macrolide, şi poate varia în severitate de la cazuri uşoare până la deces.
Ce este Eritromicină Atb şi pentru ce se utilizeazăAtenţionări şi precauţii - La pacienţii cu tulburări cardio-vasculare se recomandă prudenţă, eventual monitorizarea electrocardiogramei în cazul utilizării dozelor mari de Eritromicină Atb. Alungirea intervalului QT impune oprirea administrării.- ERITROMICINA se excretă în principal de către ficat, astfel se recomandă precauţie în administrarea de ANTIBIOTICE la pacienţii cu insuficienţă a ficatului sau dacă se administrează concomitent medicamente cu potenţial toxic la nivelul ficatului.
Conţinutul ambalajului şi alte informaţii1.
Cum se păstrează Eritromicină Atb6.
Reacţii adverse posibile5.
Cum să utilizaţi Eritromicină Atb4.
Ce trebuie să ştiţi înainte să utilizaţi Eritromicină Atb3.
Ce este Eritromicină Atb şi pentru ce se utilizează2.
Ce găsiţi în acest prospect:1
