„In prima ei forma, aceasta carte se chema Un muzeu in labirint.
Pictorii au inchis uneori ochii pentru a vedea mai bine...” (Octavian Paler).
El insusi stia, desigur, ca pictura Renasterii e plina de ingeri pe care nimeni nu i-a vazut si de paradise in care nimeni n-a locuit.
Fraza nu era totusi decit o bravada a maestrului din Ornans.
Si unde merg femeile dansind, ca la Botticelli? Unde sint caii albastri ca la Gauguin? Courbet exclama zeflemitor: «Daca vreti sa va pictez ingeri, aratati-mi-i!».
Revazind-o, i-am schimbat si titlul, permitindu-mi sa dau ironiei lui Pascal, «le moi est haissable», un inteles melancolic.
Ce inseamna «normal» in arta? Fata de «normal», soarele lui Van Gogh este prea mare si prea galben; umbrele lui Caravaggio sint prea brutale; muschii statuilor lui Michelangelo, prea vigurosi; bataliile lui Delacroix, prea somptuoase
Rafael e prea pur
Rubens, prea opulent
Velazquez, prea calm
Goya, prea crud. „In prima ei forma, aceasta carte se chema Un muzeu in labirint
